Mornie Alanti

Trimis de oana_pallmall la 19 Septembrie 2007, ora 14:43 

Superba poezie .  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de zooey la 19 Septembrie 2007, ora 15:49 

annaiss, daca nu stiam ca nu am scris eu randurile de mai sus, as fi jurat ca cineva mi-a scris povestea. credeam ca rahatul pe care-l experimentez e unic, dar ma bucur si ma ingrozesc in acelasi timp sa constat ca e de fapt inca un cliseu din viata. shit happens.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 19 Septembrie 2007, ora 15:52 

Te inteleg perfect. Si eu am trait si traiesc acelasi lucru.L-am cunoscut, m-am indragostit, l-am iubit. El a primit si atat. Nu m-a iubit, nu ma iubeste nici acum. M-a parasit pentru ca il iubeam :)Ce ironie nu?! Ne-am impacat si continuam o relatie stranie in care nimeni nu stie exact ce face dar in care ne intelegem mult mai bine decat inainte, cand “ne iubeam”. Nu stiu exact ce facem acum si stiu ca mai are pe cineva.Habar nu am daca o iubeste sau nu. Si poate da..asta astept si eu sa vina intr-o seara sa-mi spuna ca da, o iubeste si trebuie sa ne spunem adio!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 19 Septembrie 2007, ora 15:54 

Foarte tare zooey. Ai dreptate e amuzant si trist in acelasi timp..  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 19 Septembrie 2007, ora 16:00 

Wow.Nu as fi crezut ca mai sunt asa relatii.Adica..vorba lui zooey, parca aman2 imi povestiti relatia si eu pe a voastra.Alexa…ti-am citit de vreo 2 ori mesajul si exact asa ma simt si eu. Ca traiesc o relatie stranie, in care habar nu am ce vreau, nu stiu cum sa reactionez, nu stiu daca ce fac e bine, insa acum e mai bine decat atunci cand eram oficial in realtie.Cel putin asa pare…nu ne mai certam, nu mai sunt discutii si gelozii intre noi.Si astea cred ca nu mai sunt pentru ca nu ne mai vedem asa des, pentru ca nu mai stim asa mult unul de altul.Ne vedem cam o data pe saptamana, uneori mai des, alteori mai rar. Stiu ca momentan nu e cu nimeni, mai imi povesteste insa nu vreau sa stiu, refuz sa il ascult. Eu una nu reusesc sa imi fac o noua relatie. nici chef sa ies cu cineva nu am.E rau fetelor, e rau, in sufletul meu stiu ca nu e bine. I-am si zis, ma simt ca o jucarie, cand ma vrea ma cauta. Mi-e teama sa il caut prea des ca sa nu inteleaga altceva.E complicat, e greu, doare.Si asa e…shit happens.Totusi meritam mai mult.   Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 19 Septembrie 2007, ora 16:12 

Cu siguranta meritam mai mult. As vrea sa stiu cum fac alte femei care reusesc sa se smulga din astfel de relatii distructive. Stiu ca e o “relatie” distructiva care nu-mi face bine nici acum si imi va face si mai mult rau cand se va inchiea defintiv. Noi culmea, comunicam acum mult mai bine, se poarta mult mai frumos acum, ma cauta el fara sa insist eu sa ne vedem, ramane mai mult cu mine. Dar asta pentru ca am incercat din toate puterile sa il conving ca nu il mai iubesc, ca tot ce-a fost a trecut din pct asta de vedere. Ca tot ce facem acum e sex, desi relatia noastra clar depasesre asta. Poate ca inca mai traiesc cu speranta ca va ramane cu mine, ca ma va vedea de data asta, ca ma va iubi.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 19 Septembrie 2007, ora 16:52 

yep.aceeasi problema o am si eu.el stie ca inca il mai iubesc.si uneori nu ma mai cauta si imi spune ca i se pare ca ne apropiem prea mult si ca nu vrea sa se intample asa ceva.pfff..cine sa il mai inteleaga.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 19 Septembrie 2007, ora 17:09 

N-ai cum sa intelegi cand intalnesti un asemenea om cu un asemenea comportament contradictoriu. Care acum iti spune nu vreau sa mai continuam pt ca tu ma iubesti si eu nu, si nu vreau sa te fac sa suferi. Si maine continua o relatie cu tine din care sunt convinsa ca nici el nu intelege prea multe. Niciodata nu mi-au placut barbatii care nu stiau ce vor de la viata si de la o femeie, niciodata nu mi-au placut barbatii confuzi care nu isi inteleg propriile lor sentimente, sau barbatii lasi care nu isi asuma nici o relatie dar nici o despartire, care intotdeauna profita pentru a lasa o portita deschisa in caz ca.. Si totusi uite iubesc unul…si desi stiu ca nu pot infaptui miracole, ca are o varsta la care nici Dumnezeu nu il mai poate schimba, eu inca mai sper.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 19 Septembrie 2007, ora 17:14 

Macar eu pot da vina pe varsta.a lui (24) si a mea (22). Desi ar trebui sa stiu ce e bine pt mine, si sa ma desprind de aceasta situatie deloc placuta.Cu toate ca pare comod la prima vedere, nu pot sa nu imi doresc pe cineva care sa ma iubeasca la fel de mult cum il iubesc eu pe el. Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 19 Septembrie 2007, ora 17:38 

Eu una nu mai sper…sau sper si nu vreau sa recunosc?!! Nici eu nu stiu.Insa m-a parasit odata, ne-am impacat dupa 3 sapt, m-a mai parasit apoi dupa 5 luni si am reluat dupa vreo 2 luni relatia asta bizara.Nu stiu daca as fi in stare sa trec a treia oara prin ce-am trecut cand ne-am despartit.Cel mai usor pentru mine ar fi sa renunte el, sa nu ma mai caute…desi cred ca tot o sufar. Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 19 Septembrie 2007, ora 17:51 

Ai toata viata in fata si cu timpul o sa te regenerezi, chestia asta te va face mai puternica. Si eu ar trebui sa incetez sa mai sper, nu mai sunt la varsta la care sa-mi permit sa alerg dupa iubiri neimpartasite. Am 29 de ani. Iar el e la varsta la care ar fi trebuit sa stie pana acum ce vrea. El are cu zece ani mai mult.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de negrea_oana la 19 Septembrie 2007, ora 18:47 

Sunt surprinsa de ce am citit, mi s-au umezit ochii. Sunteti fete inteligenet, cel putin asa pareti din felul cum scrieti. Fiti demne si nu va irositi viata langa oameni care nu va ofera ceea ce doriti.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de roxana.s la 19 Septembrie 2007, ora 21:20 

am patzit si eu acelasi lucru..dupa o relatie de un an si.. a trebuit sa plec din tzara.. la ai mei.. lam lasat in urma.. cu lacrimi in ochi, dar nu aveam de ales. ai mei cu timpu au inceput sa se opuna relatziei pt k ma facea sa sufar prea mult..a inceput o joak de genu suntem nu suntem impreuna..ceea ce a tzinut 8 luni de zile. la o cearta dupa primele 2-3 luni incepuse o relatzie cu o fata, sa intors la mine imi plangea la telefon..eu uitasem de scoala si de mine.. dar lam iertat..pt k dupa 5 luni sa inceapa o alta relatzie cu o alta fata..aflasem de asta..si am inceput si eu relatzia cu un alt baiat.. la kre el knd a auzit..ma jignit pe mine si pretenul de at in ultimul hal..dupa kre dupa ceva timp sia cerut scz..si desi aveam fiekre o alta relatzie vbeam mult la tlf..imi zicea k e mult mai bine cu pretenu lui .. k pe ea o iubejte, etc.. dupa 8 luni de zile mam intors in tzara.. desi nu trebuia sa fie in orash..knd a aflat k tre sa ajung ..a venit si el cu pretena lui.. a venit in prima noapte la mine.. ma luat in bratze mia spus k pe mine ma iubejte..k tot cea a spus era sa ma faca sal urasc.. ascultam toate cuvintele spuse de el .. era chiar ce vroiam sa aud.. dar ceva nu era in ordine.. am ajteptat atat de mult acele momente si nu simtzeam nimic.. eram k o papusha in mainile lui, dar parca nul mai iubeam.. totusi am ajuns sa ma culc cu el in aceea noapte..multi mar judeca..miar spune k am gresit..e posibil..dar aja mam vindecat de dragostea lui.. imi spunea toate acele lucruri care vroiam sa le aud.. kre leam asteptat 8 luni..mangaierile si saruturile lui.. dar ma gandeam si la pretena lui .. si nu mai jtiam ce se intampla.. dak am gresit..am platit pt asta a 2 zi.. knd prietenul lui cel mai bun se saturase sa vada cum se joaca cu mine si ma distruge..si mia zis toate minciunile lui..mia zis k venise la mine doar sa se culce cu mine. pt cateva momente lam urat atat de tare.. iar a doua noapte ma sunat sami spuna k sa certat cu pretena lui deoarece ea sia dat seama k el mai tzine la mine.. eram pe cale sa cedez iar, knd tot prietenul lui cel mai bun mia zis k si dak ma impac cu el ..va fi pt o luna k dupa aceea se va intoarce la ea.. a fost momentul in kre miam deschis ochii o data pt totdeauna.. intrun fel vroiam sai spun prietenei lui sa aibe grija.. sa nu patzeasca la fel k mine.. si k cele de dinaintea mea.. kre ele la randul lor au incerkt sa ma avertizeze pe mine.. pt ei e o simpla joaca..nusi dau seama de suferintza noastra..desi noi credem in ei..credem k ne iubesc..dar ne mint prea frumos.. am incerkt sa am vreo relatzie dupa aceea..pur si simplu nu mai puteam sa pun suflet.. k sa ajung sa ma hotarasc k raman singura..nu mai vreau pe nimeni.oricine incerca sa se apropie il respingeam.. pana acu 3 sapt .. knd o scumpete de baiat a incerkt sa se apropie..ne jtiam din vazute de ceva timp..dar nu vorbisem niciodata.. la inceput nici nul bagam in seama..jtiam k e ink unul pe kre il voi refuza.. dar el a insistat sa ies makr o data la un suc cu el.. intrun final am acceptat..la inceput am iejit k amici..dupa kre am ajuns sa fim ceva mai mult..de 2 sapt suntem impreuna.. si simt k il iubesc..multi ar zice k nu se poate ..dar e ce simt.. lam prezentat la ai mei.. lau acceptat cu greu.. dar acum nu mai sunt probleme.. zi de zi vine la mine.. vorbejte cu ai mei.. numi vine sa cred ..intrun fel e prea frumos sa fie adevarat.. nu pot refuza clipele de fericire si de iubire kre mi le ofera knd sunt cu el.. si am decis k trecutul sa fie trecut.. nu lasati joaca aceasta sa va fure clipe minunate din viatza.. ori impreuna..ori despartzitzi pt totdeauna..k sa putetzi sa va hotaratzi ce vreti de la viatza..  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de gerome la 19 Septembrie 2007, ora 21:45 

minunat roxana! ma bucur ca dupa aceasta experienta neplacuta ti-a reaparut un strop de iubire in suflet.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de anabel la 20 Septembrie 2007, ora 01:22 

alexa daca afli calea de a te desprinde dintr-o asemenea relatie distructiva just let me know..:) e uimitor cum reusesc ei sa ne tina aproape jucandu-se cu noi,cu sentimentele noastre,oferindu-ne azi tot,maine nimic,doar agonie..si desi stim ca nu e ceea ce cautam totusi ramanem..asteptam..poate ne gandim ca odata ne-au iubit sau macar au gasit in noi ceea ce aveau nevoie pt a fi fericiti si atunci asteptam sa se intample din nou asta…desi cred ca ne amagim frumos  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de izabela la 20 Septembrie 2007, ora 09:07 

mi se pare in povestile astea ca barbatii sunt niste pisici care se joaca cu voi, soriceii…si, nici nu va omoara, nici nu va lasa sa traiti…va chinuie, pur si simplu…  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 20 Septembrie 2007, ora 09:28 

Anabel..am incercat in toate felurile. Ma uit la el, il privesc si simt o furie din aia imensa. Un amalgam de dispret si dragoste. Sentimente la fel de puternice. Am ajuns sa il urasc de cat de mult il iubesc. Si ma dispretuiesc pe mine de fiecare data ca sunt slaba, ca accept lucruri pe care nu mi-as fi imaginat ca le voi trece cu vederea vreodata. Eu femeia puternica care a purtat intotdeauna o armura bine inclestata, femeia puetrniuca care a tinut intotdeauna barbatii la distanta. Si ma dispretuiesc pentru ca am atatea de daruit si am ales sa le ofer unui om care nu merita nici m,acar o privire. Poate doar una de despartire. Uneori imi doresc sa plece, sa dispara, sa nu mai stiu nimic…pentru ca mai apoi gandul asta sa-mi aduca o mare panica pentru ca nu stiu cum as fi fara el in viata mea. Nu m-a iubit niciopdata, nu ma iubeste nici acum. Asta a afirmat intodeauna desi uneori se comporta ca si cum n-ar fi iubit pe nimeni in viata asta mai mult ca pe mine. Dar nu e decat un joc. La mine sta cheia, pentru ca pana la urma oricat de mult l-asa iubi pe el mai mult ma iubesc pe mine. Trebuie doar sa ma reconstruiesc, sa adun toate cioburile in care m-am spart in fiecare minut. Insa mi-e foarte teama…mi-e teama ca dupa ce ma voi fi terminat de regenrat nu voi mai fi la fel.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de izabela la 20 Septembrie 2007, ora 09:38 

alexa…in sfarsit te inteleg si-ti inteleg atitudinea…sincer, imi pare rau ca se intampla asta cu tine, pentru ca te face nefericita. si totusi, n-ai puterea sa pleci, astepti sa plece el…cat crezi c-o sa mai rezisti?  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de foscalina la 20 Septembrie 2007, ora 10:08 

Tot zbuciumul, toate indoielile si toate nelinistile care va mistuie ar putea fi atenuate daca v-ati gindi macar citeva minute pe zi la propria persoana, la viata,la minte, la spirit, la trupul propriu.Cine sunt, ce-mi doresc, care este menirea mea pe lumea aceasta ? Ce ma face sa starui intr-o relatie care nu ma face fericita ? Sigur ca doare o despartire de cel pe care il credeam sortit mie, dar in schimb cistig libertaea, posibilitatea de a cunoaste alti oameni, de a trai alte experiente si de a descoperi emotii si sentimente nebanuite . Viata este extrem de complexa si este pacat sa nu o traim in toata frumusetea ei, cu bune si rele.Si inca ceva : o discutie deschisa cu partenerul despre relatie si asteptarile lui si ale tale ar fi bine venita.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 20 Septembrie 2007, ora 10:10 

Pai eu imi spun de fiecare data ca pana aici a fost. Ca nu mai pot merge mai departe de atat. Dar cred ca tot in dragostea pentru el, in speranta ca as putea salva relatia asta imi sta puterea. Si poate in faptul ca e singurul lucru pe care pot sa-l fac…sa merg mai departe. M-a ucis in nenumarate randuri…pentru ca m-a apoi sa ma resusciteze cu vorbe frumoase. Mi-a sfredelit sufletul fara a se uita inapoi si a calcat tristetea mea in picoare. Mi-a supt toata viata si toata energia din mine, a vulgarizat tot ce eu credeam povestea vietii mele, pentru ca mai apoi sa-mi spuna ca stie ca sunt puternica si pot trece peste toate. Acum sunt mai bine, incep sa-mi gasesc calea si trebuie doar sa-mi gasesc si puterea de a pasi pe ea.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de unprecious la 20 Septembrie 2007, ora 15:24 

Salutare sunt noua pe aici si am fost inrigata d diskutia voastra.Deseori noi fetele ne avintam prea mult intro relatie,devenim dependente,solicitam prea mult si deschidem prea repede usa spre inima noastra.Acest lukru nu aduce niciodata urmai pozitive.Nar trebui uitat niciodata ca orice domnisoara trebuie sa aibi o “taina”,sa ramina o carte necitita,sa aduca mereu un strop d culoare-o schimbare continuua in relatie p/u asi mentine etern partenerul alaturi.Da iubirea nu exista,dar exista acea euforie si placere pe care o traiesti deficare data cind esti alaturi d persoana dorita!…Mereu va exista cineva care sa strice tot,de aceea pastrati iubirea p/u voi.Rezumativa diskutiile despre persoana iubita,despre clipele petrecute impreuna fiindca cineva poate fi gelos si poate intentionat sa strice tot(pina si cea mai apropiata prietena)Eu mam deprins deja cu despartirele,am stopat intilnirile si relaxiite d lunga durata.Ies la o cafea cu toti care ma invita,zimbesc,vb sii tin pe toti in jurul meu-dar nu suntem mai mult decit prieteni.Fiindka baiatul ca prieten no sa te tradeze nicicind dar ca iubit o va face mereu odata cu fiecare bere consumata!…Nu suferiti degeaba iubirea e trecatoare si noi femeile suntem puternice s nu tre sa lasam pe nimeni sa ne calce in picioare!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 20 Septembrie 2007, ora 15:43 

Roxana ma bucur ca ai resuit sa scapi de relatia bolnavicioasa si esti acum ok cu un alt baiat.Sincer nu stiu reteta si cred ca nici nu ma chinui suficient sa scap de el.Am clipe si clipe.Momente in care spun ca il urasc si nu vreau sa il mai vad, in care ma decid ca asta e ultima conversatie. Insa a doua zi o iau de la capat. 

Alexa exact la fel ma simt si eu, ma condamn pe mine pentru ca sunt slaba si nu pot sa il tin de oparte, nu pot sa il refuz, nu pot sa nu il caut, sa nu ii raspund, sa nu il ajut.Si pentru ce??Pentru cateva cuvinte frumoase, pentru sex, pentru o iubire si niste sentimente care stiu ca nu exista dar tot sper sa ma iubeasca odata si odata.Of..idem la tot ce ai scris alexa, caci la noi e cheia si cred ca sunt cea mai fraiera fiinta si tot nu fac nimic in priviinta asta.M-a umilit de atatea ori incat daca cineva mi-ar povesti pataniile mele as rade de el si l-as compatimi, si l-as sfatui sa plece repede de langa o asa persoana. Insa eu raman, dupa toate lucrururile rele eu nu pot sa ma desprind, si imi e ciuda pe mine ca nu am puterea.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 20 Septembrie 2007, ora 15:50 

foscalinasa stii ca am incercat sa uit si sa plec.cateva luni nu am mai vb cu el. apoi m-a sunat, mi-a zis ca vrea sa ne vedem, ca ii e dor de mine, ca are nevoie de mine..trecea printr-o perioada grea, parintii lui s-au despartit, si l-am crezut. Am zis ca ii sunt datoare sa il ajut. Proasta alegere. Am fost de acord sa vb doar la tel, sa nu ne vedem, l-am ajutat…am fost alaturi de el, am refuzat insa sa nvdm, pana cand intr-o seara a aflat de la niste amici ca sunt singura si a venit la mine acasa. M-a mintit frumos si de atunci a inceput nebunia.Acum efectiv ma apuca panica cand ma gandesc ca nu o sa mai vb cu el, sau nu o sa il mai vad. E tare ciudat sentimentul.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de zooey la 21 Septembrie 2007, ora 09:57 

cum spuneam, parca ne-am fi tras povestile la indigo. cumva barbatii de care vorbiti sunt in zodia gemenilor?:))) e trist, injositor, dureros si-as mai gasi cateva cuvinte sa descriu situatia asta, insa eu nu m-as baza pe decizia lor a ne parasi. de cate ori n-am zis sa se indragosteasca odata si sa ma lase-n pace. dar nu e asa. eu sunt cea care trebuie sa ia decizia, desi e greu de loat si doare si mai tare decat atitudinea lui. insa stiu ce-am avut si nu ma multumesc cu ramasite si nici nu impart pe nimeni cu nimeni. cine ma vrea doar pe mine, va trebui sa fie constient ca alte femei ies din calcul. decat poate daca e suficient de smecher sa se ascunda, dar pana acum n-am remarcat un barbat sa stie sa se ascunda de o femeie care-l iubeste si-l cunoaste. oricum, tot ce stiu e ca atata vreme cat stau agatata de el, nu las pe nimeni sa-mi patrunda-n suflet unde oricum am senzatia ca e pustiu. sigur nu e asa, doar ca e nevoie de un om care sa fie capabil sa readuca pofta de viata pe-acolo. barbatii astia nu merita si noi stim asta. insa e numai in puterea noastra sa scapam de ei, lor le e cald si bine asa. au oaza lor de siguranta undeva si se retrag acolo cand simt nevoia sa primeasca fara sa fie nevoie sa ofere prea mult, ba chiar deloc. sa fim serioase, nu va mai fi ce-a fost iar marea iubire n-are cum sa reinvie din ruinele astea. stiu care e situatia, stiu ce-am de facut, dar e extrem de greu s-o fac. tinem legatura:) sper sa mai putem scrie la articolul asta, in alta parte nu stiu unde sa va mai gasesc.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 21 Septembrie 2007, ora 11:03 

La mine e foarte trist pentru ca stiu ca mai are pe cineva…un soi de relatie care dureaza de destul de mult timp, despre care nu stiu prea multe si inteleg si mai putine. Mi-am spus ca nu ma pot dezlipi de el dintr-o data cand am aflat. Atunci am facut prima greseala. Si mi-am spus ca o sa fiu puternica si o sa-mi treaca in timp. Ca o sa ma folosesc de reducerea povestii noastre la sex ca sa ajung sa-l dispretuiesc. Am crezut ca el va fi la fel de rece si indiferent cum fusese pana atunci si ca imi va fi usor. Aici am gresit a doua oara. Pentru ca s-a dovedit a fi altfel, mai disponibil, mai atent, mai tandru. Si in loc sa-mi treaca m-am afundat si mai mult. Mi-am udat samanta aia de speranta pe care o aveam deja in suflet. Am hranit-o si am lasat-o sa creasca crezand ca poate lucrurile s-au schimbat, poate ca va fi capabil sa aleaga. Dar nu, daca sunt lucida si sincera cu mine stiu ca el a ales de foarte mult timp si orice as face nu mai pot schimba asta. A ales-o pe ea.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 21 Septembrie 2007, ora 11:05 

Zooey e de rasu-plansu aceasta situatie atat de cunoscuta si mie si tie si alexei, si poate mai sunt si altele.Mai de rasu-plasu e cat de constiente suntem ca nu e bine, si ghici ce! Continuam in prostie. Exact ce ai spus tu simy si eu insa nu reusesc sa zic gata, pleaca! M-am tot intrebat cum pot sa fiu atat de slaba, oare nu pot, sau nu vreau, sau ce o fi cu mine?Si exact asa e, ei vin acolo unde nu ofera nimic, si unde primesc totul fara sa le ceara careva ceva…trist..Si nu e vb de zodie :D, al meu e leu.Si eu sper sa tinem legatura, mai scriem aici, sper sa mai putem.Aveti grija de voi fetelor!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de la 21 Septembrie 2007, ora 21:34 

si eu am avut parte de o iubire ciudata care nu mai locuieste aici.s-a intamplat acum vreo 7 ani,am plans , imi doream si ma rugam sa se termine in vreun fel si cand s-a terminat am plans si mai mult.daca pana atunci toti colegii nostrii de facultate credeau ca ma iubeste atat de mult incat relatia noastra se va concretiza in primul cuplu casatorit dupa terminarea facultatii totusi nu a fost asa.am avut cred cea mai frumoasa poveste de dragoste traita in timpul facultatii. am revenit in orasul natal , ne-am despartit stupid, nici acum nu stiu exact de la ce, in parte ptr ca era egoist si isi iubea f. m munca, ptr ca nu mai avea timp si de mine..si ce am banuit eu..ca ar fi avut pe altcineva.ne-am intalnit intr-o seara de sf valentin si de a doua zi nu a mai sunat..innebunisem.credeam ca am facut , am zis eu ceva…a durat aproape o luna pana cand mi-a dat o explicatie vaga , bizara, de neinteles…nu mai avea timp de mine..eram intr-un loc public..am desprins de pe deget un inel primit de la el si i l-am dat..desi au trecut 7 ani si acum ma bufneste plansul..a inceput sa planga si el si l-a aruncat intr-un pahar de unica folosinta..asa de mult l-a durut gestul meu - nu mai aveam de ce sa pastrez pe deget ceva care sa imi aminteasca de noi.la despartire am fost mult mai linistita, contrariata ca nu era altcineva la mijloc, pregatita sa o iau intr-o directie anume ,sa nu mai stau pe loc.nu am pastrat legatura, ne-am intalnit intamplator si de cele mai multe ori a tinut sa imi aminteasca, desi nu l-am provocat in vreun fel, ca eu am fost cea mai frumoasa fata cu care a iesit, ca impreuna cu mine a petrecut cea mai frumoasa perioada din viata lui , ca ne potriveam perfect in toate privintele.a incercat o data sa imi propuna sa ne mai vedem..sa mai facem sex din cand in cand , sa avem doar o astfel de relatie..dar nu am fost omul care sa accepte..l-am iubit dar nu am acceptat un om care sa imi ofere doar jumatate din ceea ce imi doream eu , vroiam totul si meritam sa am totul. de-abia dupa un an am reusit ies cu altcineva. Tot timpul comparam relatiile intre ele , stiam ca El inca ma mai iubeste dar nu suficient de mult probabil ca sa se intoarca la mine.Cand am incetat sa mai sper , cand mi-am dat seama ca ma schimbasem si mersesem foarte mult pe o alta poteca , cu altcineva a inceput sa imi fie bine.M-am casatorit si dupa cateva saptamani a venit sa imi vada verigheta ptr ca nu ii venea sa creada..incetasem sa mai sper..aflase ca iubirea ptr el nu mai lociueste in inima mea..a crezut gresit si ptr prima data se vedea ca ii parea rau.stiam ca inainte de casatorie mea ii spusese unei cunostinte ca ar fi vrut sa reluam relatia , ca dupa ceva ani inca ii parea rau ca ne-am despartit.stiu ca acum nu este decat o poveste intre alte povesti..dar a fost ceva intens, dureros si greu de hotarat ptr mine.acum ma bucur ca sunt cu cine sunt, ca am o casnicie frumoasa..dar uneori ma gandesc..il doare sau nu ca a hotarat sa ne despartim ? Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de anabel la 22 Septembrie 2007, ora 01:14 

macar acum esti fericita anna..good for you:)  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de anabel la 22 Septembrie 2007, ora 01:29 

alexa,fiecare traire descrisa de tine imi este cunoscuta,ca si cele descrise de annaiss…nu stiu daca le puteam exprima eu mai bine..si da,exista intr-adevar acel sentiment de panica la gandul ca totul se va rupe definitiv,nu pot scapa de sentimentul asta..am incercat sa ma rup pt ca ceea ce a facut este de neiertat dar nu am reusit sa-mi gasesc linistea de una singura…am gasit zbucium,suferinta,singuratate,m-am simtit pustie,atat de pustie pe dinauntru…pentru ca imi lipsea acel om caruia sa-i ofer tot ce sunt,caruia sa-i dau tot ce pot da si acum ma gandesc ca si sentimentul de a iubi creeaza dependenta,poate chiar mai mare decat dependenta de a fi iubit..  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de anabel la 22 Septembrie 2007, ora 01:37 

trista povestea ta alexa..e dureros cand stii ca el a facut deja alegerea,iar tu nu faci parte din ea..o simt pe pielea mea,dupa atatia ani de relatie. Si totusi noi ce rol jucam acum? oare pe ei i-ar durea o ruptura definitiva? sau ar fi doar o dezamagire,asa.. ca multe altele?  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de nloredana79 la 22 Septembrie 2007, ora 10:19 

Nu stiu daca sunt eu in masura sa dau un sfat…. In fine am fost casatorita, dragoste mare …. Dupa 4 ani am nascut un baietel… De atunci totul s-a schimbat intre noi. Am inceput sa nu-l mai iubesc si sa-l urasc pt felul cum se purta. Doi ani am lungit-o si i-am dat multe sanse. Insa certurile erau din ce in ce mai dese pana intr-o zi in concediu la mare cand i-am zis ca in ziua cand ne intoarcem acasa vreau sa ne despartim. Asa a fost… am plans amandoi… dar dupa 2 luni mi-am gasit un nou loc de munca, am inceput iar sa ies cu prietenele, mi-am schimbat garderoba… Acum am un prieten care ma iubeste si pe mine si pe copil… Sunt fericita chiar daca nu locuim impreuna. Trebiue sa aveti curaj fetelor…. Va pup si va tin pumnii sa va faceti curaj. Nu merita sa suferiti…  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de Irisutza la 22 Septembrie 2007, ora 11:21 

Apropos de poezii…si de Pittis…vreau sa va scriu si eu o poezie a lui Pittis…si ma mandresc sa spun ca datorita acestei poezii am intrat la Facultatea de Teatru: “Sfarsitul a venit fara de veste, Esti fericita? Vad ca porti inel..am inteles..voi trage dunga peste nadejdea inutila..fa la fel! Nu,nici un cuvant,nu-mi spune ca-i o forma…stiu,voi aveti in viata alta norma…Eu insa,in fata normei,nu ma-nchin!!Nu te mai cant in versuri niciodata,mai mult in drumul tau nu am sa ies,nu-ti fac reprosuri,nu esti vinovata,si n-am sa-ti spun ca nu m-ai inteles,a fost desigur,numai o gresala…putea sa fie mult..nimic n-a fost..In vesnicia mea de plictiseala..tot nu-mi inchipui ca puneai vreun rost..si totusi…totusi cateva atingeri au fost de-ajuns sa-mi deie ameteli…vedeam vazduhul fluturand de ingeri..lumina-n noaptea mea de indoieli…cand degetele-n Mitas s-au pus magic pe frageda fiinta a ta de lut..suna in mine murmurul pelagic al sfintelor creatii de-nceput…vedeam cum peste vremuri se inalta statuia ta..de aur greu..masiv..cum serioase veacuri se descalta..si`ngenunchiate randuri submisiv, la soclul tau dumnezeiesc…asteapta sa reintinzi cu zambet linistit spre sarutare..adorata treapta inainte de`a se sterge`n infinit…Ooo…de-am fi stat alaturi doar o ora..ai fi ramas in auriul vis..ca o eterna…roza aurora..de neinteles…de nedescris…Ireversibil s-a incheiat povestea…si nici nu stiu de ai sa mai citesti din intamplare randurile acestea…in care-as vrea sa fii…ce nu mai esti…N-am sa strivesc eu visul sub picioare..n-am sa patez cu vorbe ce mi drag..”….mi-e sa nu va plictisesc…oricum…colosala poezie…va pup pe toate…o zi buna!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de catutza1 la 22 Septembrie 2007, ora 12:20 

pentru alexa si annabel: am iubit un barbat 8 ani, ne-am desartit, am terminat-o eu…am intrat din nou in viata, mai multe relatii in care il cautam…am crezut ca nu mai pot simti vreodata ceva asemanator…pana acum cateva luni, cand a aparut un barbat. Totul minunat pana aici…ce legatura are asta cu povestile voastre? Well…am avut o relatie ciudata in care am dat totul, el nimic, mi-a spus de la inceput ca nu poate mai mult, anyway…exact aceeasi poveste ca a voastra…pana cand mi-am dat seama ca imi datorez mult mai mult mie, pentru a mai continua…si ca atunci cand ma uit in oglinda vreau sa vad o femeie puternica, ce nu a facut nici un compromis de care nu ar fi mandra. Si i-am aratat usa intr-o seara superba cand il iubeam mai mult ca oricand. Si nu am facut-o pt ca am cunoscut pe cineva, nu pt ca a cunoscut el pe altcineva…am facut-o pt MINE, pt ca pot si merit mai mult. Mi-am repetat asta aproape in fiecare seara..noapte si zi. Pot sa va spun ca sunt in continuare singura, cu el nu ma mai vad si sunt mandra de mine. A fost prima data cand m-am pus pe primul loc, si stiti ce? A fost atat de bine!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de la 22 Septembrie 2007, ora 14:48 

Fetelor, eu am 27 de ani, sunt casatorita de 7 ani, si ma bucur ca pot sa spun ca nu am mai trecut prin ceea ce voi treceti acum de la varsta adolescentei. Sunt fericita , am tot ce mi-am dorit: o familie, iubire, respect, stabilitate, etc, dar inima mea nu mai poate simti acum pasiunea si inflacararea adolescentei. Nu cred ca as mai putea sa imi pierd capul pentru un barbat astfel incat sa renunt la control. Sa nu credeti ca nu am avut si eu partea mea de deceptii, cu lacrimi si durere, dar stiti ce m-a ajutat intotdeauna sa trec peste asta: ORGOLIUL. Asa ca, trebuie sa intelegeti ca nu s-a nascut inca barbatul care sa merite fie si numai o lacrima varsata de voi pentru el.Eu cred ca voi sunteti indragostite de dragoste si nu de barbatul de langa voi, pentru ca nu poti iubi un om care te raneste, care nu te respecta, care cere in continuu fara sa dea nimic inapoi si mai ales nu poti iubi un barbat care nu stie sa iubeasca o femeie.Sfatul meu, pentru cele care nu se gandesc inca sa-si intemeieze o familie, este sa profite din plin de fiecare emotie si sentiment placut pe care il au, de fiecare pasiune si iubire, chiar si pasagera, fara sa se gandeasca la viitor, cu alte cuvinte sa fie indragostite de dragoste si “Carpe diem!”Pentru cele care isi doresc o familie si o iubire bazata pe stabilitate, incredere, respect sa caute tocmai aceste calitati intr-un barbat. Daca vrei sa gasesti un barbat demn sa-ti fie sot, mai intai gandeste-te cum trebuie sa fie un astfel de barbat - ideal, ce calitati trebuie sa posede, ce defecte, sau imperfectiuni a-i putea sa i le suporti si care nu. Cu alte cuvinte, daca vrei sa primesti, spune ce vrei.Va pup, si va urez mult succes in orice ve-ti dori sa faceti in viata!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 22 Septembrie 2007, ora 15:45 

gssrgsi ai mare dreptate in ce ai spus, mai degraba suntem indragostite de dragoste, de ideea de a iubi, de sentimentul de a oferi totul, de nevoia de a proteja pe cineva, de a il iubi, de a ii oferi atentia si afectiunea ta.Zilele astea m-am vazut iarasi cu el…si in timp ce el dormea m-am gandit muult, m-am gandit la tot ce s-a scris aici, la tot ce vreau si imi doresc, la faptul ca sufar si nu primesc nici 1% din cat dau.Si mi-am propus sa incerc sa scap de acea panica nebuna, de acele stari sufocante in care ma gandesc ca nu o sa il mai am.Si da…imi e frica de singuratate, nu imi e frica ca il pierd pe el, el R., ci un El, un brabat caruia sa ii pot oferi dragostea mea.Va multumesc celor care ati scris la acest subiect si mi-ati scris ca ati putut trece peste, deci se poate.Se poate si exista si oameni buni pe lumea asta.Va pup si ne mai auzim aici, sper cu vesti bune.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de rozzy47 la 22 Septembrie 2007, ora 18:43 

Am citit cu rabdare toate comentariile;in primul rind,ma bucur sa stiu ca exista dragoste pentru poezie,sentimente frumoase si m-am mai bucurat sa aflu ca Pittis a scris poezie (voi cauta,neaparat,sa citesc!)…Exista o explicatie tare simpla,care tine de natura umana,dar parca mai mult confirmata de partea barbateasca:siguranta ca suntem iubiti ne face sa fim relaxati,indiferenti…Uneori,prea multa iubire sufoca.Dar cind nu ai aceasta certitudine,cauti sa faci,pe orice cale,dovada sentimentelor tale,in speranta ca vei primi confirmarea reciprocitatii. Pe de alta parte,iubirea nu este decit un lung proces de auto-sugestie:iubim fiindca asa ne simtim bine(orice iubire este egoista!)si nu gindindu-ne la celalalt.Si,asa cum bine a punctat una dintre fetele de aici,trebuie sa invatam sa ne stabilim prioritatile,sa invatam respectul de sine si sa luam lectii de la barbatii care stiu sa fie lucizi,pragmatici si egoisti…Desigur,pentru a ajunge aici avem nevoie de lectii dure,de lovituri sub centura,de multe dezamagiri..Fiindca iubirea este si surda,si oarba;si,indiferent de cite sfaturi practice,utile si binevoitoare am avea parte,nu vom ajunge la unele adevaruri decit prin propria experienta.Asadar,sa le recunoastem tuturor celor care ne fac sa suferim,macar “meritul” de a ne cali emotional..Eu, una,stiu un singur lucru:ca,indiferent de virsta din buletin,nu voi putea trai nici o zi fara sa fiu indragostita!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de rozzy47 la 22 Septembrie 2007, ora 19:24 

Special pentru irisutzaDraga mea,desi sunt o devoratoare de poezii,recunosc ,cu rusine,ca,iata,nu stiam ca Pittis a scris poezie…Ai reusit sa ma surprinzi placut(stiai ca si Sofia Vicoveanca scrie,foarte sensibil?)si doresc sa aflu nu numai sfirsitul acestei poezii ,ci si altele…Imi poti raspunde direct pe adresa de mail: Astept cu mare interes un raspuns de la tine!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de sultana_enache la 22 Septembrie 2007, ora 21:31 

Dragele mele, lacrimile mi-au curs siroaie citind mesajele voastre si desi sunteti nistre straine m-am simtit aproape de voi…..Povestea mea se aseamana asa de mult cu fiecare din povestile voastre…Aparent viata mea e un success. La 26 de ani, castig intr-o luna cat pensia mamei mele pe 3 ani, sunt draguta, am un corp de invidiat, ma imbrac elegant, ma descurc in bucatarie, casa mea este un altar al ordinii si curateniei, sunt sociabila, vorbesc 3 limbi straine, am terminat facultatea ca sefa de promotie, am un job solicitant dar bine rasplatit si totul obtinut prin forte proprii, fara nici un ajutor. ..Ah si momentan traiesc intr-o insula in Marea Caraibelor. V-ati intreba: care este cusurul meu? Ei bine, un barbat pe care-l iubesc (D-zeu stie de ce) care se poarta oribil cu mine si ma face sa sufar, nu trece zi fara cearta, fara jigniri. N-a stiut nicidata sa spuna o vorba de apreciere, un compliment (desi colegii de servici nu contenesc cu complimente), ma alunga de langa el cand n-are chef de mine, este introvertit si nesociabil, ii place mai mult sa stea in casa pe internet decat sa iasa sa se bucure de viata. Este gelos si tot timpul critic. Suntem de aproape 3 ani impreuna si el nu are nici un gand serios cu mine. Intamplator am gasit un mesaj catre mama lui in care ii spunea ca ar vrea sa se mai distreze si cu altele, dar nu poate ca eu stau cu ochii pe el si ca oricum n-are ganduri de casatorie acum. Mi s-a rupt sufeltul citind acele lucruri, l-am confruntat si mi-a spus ca nu e adevarat ca era doar suparat ca parintii il preseaza sa-si intemeieze o familie. Locium impreuna si suntem si colegi de service. Suntem tot timpul impreuna si asta il deranjeaza foarte tare. Ar vrea sa iasa si el singur, fara mine, dar eu sa stau acasa sa ii pun manvarea calda pe masa cand se intoarce. Desi ma rog de el, nu ma ajuta cu treburile casei decat cu cumparaturile pe care le facem impreuna….In fiecare zi ma rog sa fie in toane bune ca sa nu mai tipe la mine si sa se poarte frumos. Mi-a obosit sufletul si nu stiu cum este sa ai pe cineva care te iubeste, care te adora, care te mangaie, care te rasfata, care iti spune ca e fericit ca te-a intalnit, care sa vrea sa fii numai a lui si mama copiilor lui.Ironia sortie este ca acum suntem legati de un contract pe care nu prea il putem incalca. Locuim cu chirie si avem o masina cumparata impreuna pe care o conduce el. Eu sunt total legata de el in momentul asta. As vrea sa ma desprind dar mi-e teama ca ma voi imbolnavi de singuratate, fiind aici printre straini, la 15,000 KM departare de casa si de familie.Am inceput sa uit toate mizeriile pe care mi le face, dar paharul s-a umplut si nu stiu ce se va intampla cand va da pe-afara………..As vrea un sfat, macar o parere, nu am prietene aici si nu am cu cine vorbi. Mi-e atat de greu! Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de mimish la 22 Septembrie 2007, ora 23:37 

se spune ca toate povestile de dragoste se aseamana prin ceva, dar totusi sunt diferite…ei bine, si povestea mea seamana cu ale voastre: au in comun dorinta de a iubi si de a fi iubita… pana de curand, eram convinsa ca as muri fara dragostea lui… intr-o buna zi, din povestea frumoasa a ramas o mare de amintiri… ma topeam pe zi ce trecea..pana intr-o zi cand o boala destul de grea m-a lovit, m-a facut sa trec de cateva ori pe langa moarte, m-a trimis, timp de o luna si jumatate intr-un spital…departe de el, departe de tot ce imi era drag! “trist”, veti spune! si totusi, nu este deloc trist! de ce? pentru ca mi-am dat seama de lucruri pe care altfel nu le-as fi vazut. mi-am dat seama ca mai presus de orice barbat care nu iubeste sunt eu, mi-am dat seama ca viata mea este cel mai important lucru si ca oricand o poti lua de la capat si iti poti incepe o viata noua frumoasa… momentan, el nu stiu nici unde e, nici ce face…stiu doar ca lipsa unui semn de viata din partea sa si acea luna si jumatate in care mi-am ordonat gandurile m-au facut sa ma vad pe mine si sa stiu ca VIATA MERGE INAINTE! Sultana, priveste spre tine! este sfatul sincer pe care ti-l dau! si la un moment dat iti vei da seama ca asa este cel mai bine! (chiar daca acum ti se poate parea putin egoist indemnul  )  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de euLaura la 23 Septembrie 2007, ora 08:29 

cu tot respectul pentru Irisuta poezia respectiva e scrisa de Mihai Beniuc dar e(era) interpretata de Pittis pe albumul Ciripituri de la Pasarea Colibri.Se numeste ,,Ultima scrisoare”.Dar iti multumesc ca mi-ai readus zambetul pe buze si o lacrima in ochi cu gandul a cel ce nu mai e.Si trebuie sa recunosc ce de 2 ani de cand citesc Kudica e dezbaterea ceam mai sensibila pe care am lecturat-o, fara intzepaturi, fara ironii…asa cum trebuie sa faca femeile inteligente si sensibile.Asa ca va imbratisez pe toate si va urez curaj in fata vietii!!!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de mirelapirvu la 23 Septembrie 2007, ora 10:00 

Dragele mele, prin tot ce scrieti va simt prietenele mele foarte apropiate! Toate femeile trec prin dezamagiri, prin lacrimi, prin disperare…Cred ca sta in “codul de bare” al femeilor sa iubeasca si sa sufere!Nu stim (sau ni se pare degradant) sa spunem cand nu ii mai dorim langa noi. Ne temem de singuratate. Ei inseamna pentru noi stabilitate. Dar noi ce insemnam pentru ei? Haideti sa ne privim in oglinda, sa retusam ridurile fine din jurul ochilor, putin rimel si ruj pe buze si sa mergem inainte! Cu sau fara ei! Haideti sa nu le mai dam importanta colosala pe care le-am dat-o mereu! Haideti sa invatam adevarul ca si noi traim! Si traim independent de ei! II iubim, ii ingrijim, le oferim totul, dar haideti sa avem timp si pentru visare! Macar in gand sa ne simtim iubite! Pentru ca noi, toate, suntem frumoase, inteligente si tari! Nu ne mai lasam robite de o iubire palida si monotona! Macar in gand sa traim iubirea asa cum o vrem noi! Daca vreti, sa ne tesem in gand o poveste de dragoste alaturi de barbatul de langa noi, sau de un alt barbat! Dar sa nu mai suferim! Nu meritam si Dumnezeu nu a lasat femeia pentru a suferi! Trebuie sa invatam sa luam de la ei ceea ce avem nevoie. Restul… la gunoi! Sa fim tari si sa invatam sa ne iubim si pe noi, macar jumatate cat ii iubim pe ei!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de katlin la 23 Septembrie 2007, ora 12:11 

Povestea mea e exact invers. Am o relatie de 3 ani de zile, pe care multi ar putea-o considera superba. Iubitul meu e opusul barbatilor descrisi de voi: e tandru, atent la toate trairile mele, ma ajuta, ma sustine, uneori ma sufoca cu gesturile lui de dragose. Si eu ce fac?… Ii caut cusur in orice lucru pe care-l face, si ii reprosez, incerc sa schimb partile care nu-mi convin la el, ii reprim orice sentiment care contrazice convingerile mele… azi il iubesc, maine nu vreau sa-l mai vad… si ma sperie cu cata usurinta trec peste certurile noastre, si cat de usor arunc cuvinte pe care apoi le regret; si desi constientizez ca eu am gresit, ca eu am provocat supararea, nu pot niciodata sa dau inapoi, sa-i dau lui dreptate (pt ca de multe ori chiar are); am o putere de convingere f mare, incat ajung sa-l fac pe el sa creada ca am dreptate, desi stiu sigur ca ma insel. Si toate astea, din cauza nenorocitului de ORGOLIU, care era invocat mai sus. Dc arstii cineva un rediu impotriva prostiei nemasurate si a orgoliului dus la extrem,i-as multumi enorm… Citind mesajele voastre, am realizat, o data in plus (asta dc mai era nevoie), cat de mult gresesc ca nu-l apreciez pe el, iubitul meu, un barbat care ar putea fi dorinta multor femei. Nici nu stiu de ce ma iubeste… eu, una, nu m-as iubi atat… Si mi-e frica sa nu pierd relatia asta, asa frumoasa… Dc ar exista cine care sa ne vindece de prostie, eu mi-as face abonament si m-as duce la consultatii saptamanal… Pana cd s-o inventa un astfel de speciaist, totul tine doar de noi: voi sa renuntati la relatiile astea distructive, care va zdrobesc sufletul si eu sa renunt la orgoliul prostesc, care-mi umbreste fericirea… V-am pupat si sa auzim numai de bine!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 23 Septembrie 2007, ora 16:52 

Kaitlin, te iubeste poate din acelasi motiv pentru care ii iubim si noi pe cei despre care vorbeam. Exista provocarea ca nu te poate avea pe deplin. Si asta il face sa lupte. Nu siu de ce suntem construiti asa. Pentru ca e un lucru care functioneaza la ambele sexe. Sa alergam si sa iubim cel mai mult exact oamenii care nu vor, care nu ne aprecieaza, care ne resping, care vor sa ne schimbe exact partile bune.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 23 Septembrie 2007, ora 16:56 

Sultana, povestea ta este cu atat mai trista cu cat esti atat de departe, de familie, de tara, de prieteni. E cu atat mai greu sa ii pui capat pentru ca impartiti si casa si job-ul. Dar sunt convinsa ca nu e imposibil. Ai realizat atatea lucruri, esti o femeie puternica poti supravietui. Incearca sa-ti faci prieteni acolo, prieteni cu care sa iesi, sa pierzi timpul. Un cerc in care el sa nu fie inclus. Incearca sa faci lucruri doar pentru tine, sa-ti ocupi timpul doar cu tine. Sa te indepartezi usor dar sigur.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexandraadriana la 23 Septembrie 2007, ora 17:49 

Cu toate ca ma doare si acum sa vorbesc despre relatia care am avut-o cred ca a venit timpul sa o fac.In urma cu 4 ani am cunoscut un baiat forte dulce si extraordinar de frumos.A fost o intemplare cam ciudata sa zicem asa.Eu eram la discoteca cu prietenii si aveam iubit.Ca sa scap de un tip de acolo care imi facea curte am hotarat sa vorbesc cu vecinul meu si sa il rog sa spuna ca el este iubitul meu.Vecinul meu a acceptat imediat si am inceput sa ne comportam ca doi iubiti.El ma placea foarte mult si isi dorea sa fie cu mine,eu insa il paceam dar eram constienta ca eram cu cineva.Cand am reusit sa scp de respectivul timp care imi facea curte el m-a luat in brate si m-a sarutat.Am simtit ceva extraordinar de frumos,ceva ce pana atunci nu am mai simtit.Apoi mi-a propus sa ma duca acasa cu masina sa nu cmva sa mi se intample ceva rau.Ajunsi in fata casei mele am inceput sa iscutam si am hotarat sa avem o relatie in secret.M-a sarutat si am plecat in casa.De precizat este faptul ca eram la bunici.A doua zi el a venit sa isi ia ramas bun de la mine deoarece in urmatoarea zi urma sa plec acasa.Am stat si ne-am sarutat neincetat intr-un loc intuncat in care nu ne putea vedea nimeni si inainte sa plec in casa mi-a cerut adresa si nr de telefon.Bineinteles ca i le-am dat.IN seara aceea a stat in fata casei mele pana tarziu si vorbeaca sa il aud eu.Eram ata de fericita incat uitasem ca eu am alt iubit.Eram ca doi copii care se ascundeau de lumea intreaga.In perioada in care am stat acasa la mine ma suna in fiecare zi.Eu cand ma trezeam ii dadeam beep,apoi cand veneam de la scoala la fel.Sa stie ca sunt acasa.Mergeam la bunici odata pe luna si stateam cate 2,3 zile.Parintii nu stau ce se intampla cu mine de vreau sa merg acolo desi stiau ca ma plictiseam.In luna octombrie am mers iarasi la bunici.Tin minte privirea aceea plina de dragoste care mi-a dat-o cand ma vazut din masina.Eu era cu prietenele mele si dintr-o data l-am vazut pe el,am crezut ca imi iasa inima afara.Mi-a zambit si a mers mai departe.Totul trebuia sa fie in secret.Api ne-am intalnit la bunica pe strada si am stat de povesti ca intre 2 amici.Tin minte ca era festivalul vinului si ne-am dat intalnire in centrul orasului.Eu am mers sa il caut si am dat de prietenii lui care cand m-au vazut l-au sunat si i-au spus ca m-a gasit.A venit acolo unde erprietenii lui si m-a luat in brate.NU pot descrie ce am simtit cand m-a luat in brate si m-a sarutat.Nu imi mai pasa de nimeni si de nimik.Asa am continuat pana in decembrie cand ne-am petrecut Craciunul si Revelionul impreuna.Din pacate paritii lui si bunica mea si-au dat seama ca eram impruna la privechiul unui prieten de al nostru cand au vazut cat de apropiati suntem.Bunica mi-a zis ca am sa sufar mult deoarece parintii lui nu o sa ma accepte niciodata din cauza ca ea,bunica mea provenea dintr-o familie mai saraca decat a lui.Asa era pe vremuri si in familia lui se ma pastra inca chestia asta.Am mers si i-am zis ce mi-a zis bunica mea iar el mi-a promis ca nu va lasa pe nimeni sa ne desparta.Tot ce a fost frumos a inceput sa fie tot mai urat.Parintii mei au inceput sa fie contra noastra,parintii lui eau contra noastra si nu il lasa sa iasa afara,il amenintatu ca il da afar din casa daca se mai intalneste cu mine desil el avea 24 de ani atunci si putea sa faca ce vroia el.Rudele mele erau impotriva noastra deoarece eu eram minora si eram atat de indragostita incat vroiam sa fiu cu el si atat.In 1 Ianuarie dupa o noapte petrecta impreuna de Revelion ne-am intalnit cu parintii lui care m-au facut in tot felul si pe el l-au batut.A fost cea mai urata zi din viata mea.Nu l-am mai putut vedea:(.Am plecat in acasa si am inceput sa ii scriu scrisori,sa ii trmit pozele cu noi dar el nu le primea.Parintii lui ii ascundeau tot ce ii trimitea.Odata ma- sunat bunica mea si mi-a zis ca daca vreau sa continui relatia sa uit de ea.Eram foarte suparata.L-am sunat si i-am zis ce s-a intamplat.Aunci mi-am dat seama ca desi ma iubea era un las care nu isi putea apara iubirea.Era dependent de fusta mamicii lui care ii dicta cxe sa faca in viata.Atunci ne-am despartit.Eram trista si nu mai vroiam nimik decat sa mor.Dar Dumnezeu m-a tinut si mi-a dat putere sa vad ca locul meu nu era langa el si sa le demonstrez parintilor lui ca am ajuns mai sus decat credeau ei ca voi ajunge.El mult timp a incercat sa ma faca sa ma intorc la el dar nu a meritat. Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de Dex la 23 Septembrie 2007, ora 17:55 

» » ULTIMA STIRE-OANA TRIFU E BARBAT!!!!!DECI ISI BATE JOC DE NOI…FEMEILE!!!AM DOVADA!!!!SENZATIONAL,ANI DE ZILE TOATE AM CREZUT CA ESTE FEMEIE!!! (2 comentarii, 6 vizualizari) (1 comentariu, 1  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 23 Septembrie 2007, ora 18:08 

Dex, te mira?  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 23 Septembrie 2007, ora 19:52 

dex..nu asta e important, daca e femeie sau barbat. important este ca scrie frumos, scrie adevaruri si ne face sa ii citim articolele!Alexa, tu ce mai faci? Tot aceeasi situatie, ceva schimbari? Numai bine!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 23 Septembrie 2007, ora 20:08 

Mai mult sau mai putin bine Annaiss. Depinde din ce colt priveste sa spunem. Daca traiesc momentul si nu ma gandesc la ziua de maine, fac excelent. El se poarta foarte misto, comunicam, ne impartasim de toate despre tot, sta destul de mult timp cu mine, ne simtim extraodinar impreuna. Daca stau si ma apuc iar sa despic firul in patru, sa ma gandesc la cealalta femeie din viata lui, asupra careia pot face doar supozitii pt ca nu stiu nici un amanunt. Daca ma gandesc ca nu-mi pot face planuri cu el nici macar pt saptamana viitoare. Ca nu stiu ce simte, daca simte ceva. Ca nu am nici un fel de raspunsuri ci doar presupuneri nu mai fac atat de bine. Intre astea sunt doar extrem de confuza.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de rozzy47 la 23 Septembrie 2007, ora 20:18 

Povestea Sultanei ma intriga si ma revolta(am mai cunoscut pe cineva,in aceasi situatie ca a ei!)..Daca o femeie este atit de desteapta,incit reuseste sa fie implinita pe plam material si social,cum de alege sa fie atit de proata in dragoste? Cum alege sa se simta o sclava nefericita? Pentru ca nimeni nu le sechestreaza,este optiunea lor..Se stie ca,in dragoste,exista si o tendinta de masochism;dar chiar asa?Cred ca o femeie cu adevarat desteapta,chiar daca nu are o stare materiala si un statut ,alege sa fie mingiiata,si nu lovita,respectata,iar nu jignita,samd…Cele care nu isi recunosc propria valoare,si care se complac in astfel de situatii,isi merita soarta,spun eu-si nu cred ca sunt foarte dura..Am divortat dupa 20 de ani de casnicie,si avind trei copii…dar,asemeni multora,am asteptat sa se reverse paharul.Si sper sa ajungeti si voi la concluzia mea:daca eu insumi nu ma respect,cum pot sa astept asta de la ceilalti? Iar respectul de sine vine din multe lucruri:din toata conduita noastra morala si etica,din felul in care simtim,vorbim,gindim,din cuvinte si fapte,dar si din relatiile pe care le cultivam,indiferent de natura lor.Revin la mesajul anterior si spun inca o data:nu cautati sfaturi si ajutor la ceilalti:totul depinde numai de voi! daca primeaza ratiunea,iti va fi usor sa te rupi.Dar,daca te lasi condusa de sentimente,va fi absolut necesar ca paharul sa se reverse,pentru a o putea face…Cer scuze anticipat,tuturor celor ce s-ar putea simti lezate,prin folosirea cuvintului proasta,pe care ar fi trebuit sa il pun intre ghilimele…Nu va judec,D-ne fereste,vreau doar sa va “scutur” nitel,sa va zgiltii,prieteneste,de umeri,si sa va strig:trezete-te!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 23 Septembrie 2007, ora 21:44 

Alexa…ce as putea sa spun. Ca acele lucruri pe care le face te fac sa te intrebi: “e posibil sa tina la mine atata timp cat ma cauta, cat ne vedem, cat petrecem ceva timp impreuna, cat ma cheama si iesim cu prietenii lui” “oare daca nu ar fi nici un sentiment la mijloc nu-i asa ca nu m-ar mai cauta, oare nu e cumva prea confuz si nu stie ce vrea?” “oare ar trebui sa il mai astept sa se decida?, “oare faptul ca nu petrece foarte mult cu cealalta inseamna ca nu o iubeste?”Poate zic gresit, dar eu la asta ma gandesc, si la fel cred ca te gandesti si tu.Din pacate eu tot vreau sa cred ca e asa, ca in adancul sufletului lui o sa isi dea seama ce persoana deosebita sunt si cat de mult il iubesc, o sa realizeze ce vrea cu adevarat si o sa ma iubeasca. Si cand citesc de 2 ori ce am scris aici ma fac uimesc cat de saraca cu duhul sunt!Rozzy eu una nu m-am simtit deloc jignita, ai spus adevarul total, da ma simt proasta, ma simt ultimul om uneori si tot sper ca o se termine odata, intr-un fel sau altul.Ironia acestor lucruri este ca cu cat il vad mai des, cu cat stau mai mult cu el cu atat ii duc dorul mai tare. Am petrecut aproape tot we impreuna. Ne-am simtit bine, si vorba alexiei pe moment e super! E foarte probabil insa sa nu vorbim deloc toata saptamana si o sa astept cu sufletul la gura sa ma sune in we.Nasoala situatie.Si exact cum spunea o fata aici, in pofida tuturor sfaturilor binevoitoare si general valabile care ni se dau, si pe care stim ca trebuie sa le urmam, pana nu ne dam cu capul de pragul de sus atat de tare incat sa constientizam in ce situatie deplorabila ne aflam, pana atunci nu ascultam de nimeni si de nimic. Poate imi caut scuze…dar mai mult nu reusesc sa fac.   Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 23 Septembrie 2007, ora 21:58 

Ai dreptate Annaiss, exact asa gandesc si eu. Cu atat mai mult cu cat nu stiu prea multe despre cealalta, dar imi imaginez ca daca ar avea o relatie normala cu ea, daca ar iubi-o nu ar sta cate o saptamana cu mine, nu ar sta weekendu-ri intregi, nu am vb in fiecare zi. Si da asa gandesc cand vad cum se poarta, si imi da de gandit tot ce spune.Pe de o parte ma gandesc intotdeauna am fost o femeie care cu anumite limite am trait momentul, o femeie care intotdeauna a cautat dragostea si un barbat ca el. De ce sa nu epuizez toate astea. Pe de alta parte ma gandesc ca nu mai sunt la varsta la care sa-mi pot permite a investesc timp si suflet intr-un lucruri si oameni de care nu sunt sigura nici maine. Noi ne simtim bine, el nu vrea sa renunte, nu s-a pus problema unei rupturi ci doar problema de a lasa lucrurile sa merga de la sine fara a le forta.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 23 Septembrie 2007, ora 22:10 

Acum vorbeste persoana optimista din tine. care crede ca are sit sub control si ca lucrurile o sa mearga de la sine si crezi ca le poti face fatza.Stiu, te inteleg, si atat timp cat esti realista si nu te arunci cu capul inainte, e ok sa lasi lucrurile sa mearga lin pentru ca pot aparea lucruri superbe atunci cand te astepti cel mai putin.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de gerome la 24 Septembrie 2007, ora 11:57 

de ce noi femeile trebuie sa iubim uneori irevocabil si fara pic de ratiune? de ce ne lasam purtate de un val placut care stim ca nu ne va duce intr-un loc bun pt noi? am stat si am citit toate comentariile postate si am recitit a n-a oara pasajul scris de andrei. mie una mi se umple sufletul de bucurie cand imi imaginez cum e sa traiesti sentimentul de implinire totala alaturi de persoana pe care o iubesti si care te iubeste. mi se pare inaltator.vis-a-vis de povestile descrise mai sus…e dureros. ce-i drept, nu ma incadrez in tipar, dar cred ca nici departe nu sunt. acum 2 ani si ceva am pus capat unei relatii care a durat 2 ani si de atunci nu mi-am mai gasit un suflet de care sa ma simt apropiata. am stat o vreme si am despicat firul in 4: sunt prea pretentioasa? caut absolutul? il mai iubesc pe fostul? nu am gasit un raspuns cert… o vreme buna am asteptat sa vina un EL care sa aduca o schimbare in viata mea. si a aparut acum vreo luna, dar lucrurile nu par sa mearga asa cum mi-as fi dorit. stiu ca e un mare pacat sa fii tot timpul nemultumita, dar am momente cand nu il mai vreau in preajma mea, cand nu am chef sa ii mai raspund la telefon si asta in ciuda faptului ca se poarta destul de frumos cu mine. cred ca e absurd sa ma complac intr-o situatie de genul asta, dar sunt doar curioasa sa vad ce aduce aceasta relatie.revenind la comentariile citite, ma bucur ca unele dintre voi au ales sa ne impartaseasca cate putin din experientele lor (placute sau neplacute) pt ca unora (iesite abia de 3-4 ani din adolescenta) le prind f bine sfaturile voastre.va doresc o zi excelenta in continuare si sa fiti iubite!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de Irisutza la 24 Septembrie 2007, ora 19:24 

Pentru EuLaura…iti multumesc ca ai fost mai precisa…intr`adevar poezia nu e de Pittis…e doar recitata de el ..dar am scris cu atata nerabdare incat n-am mai precizat concret…oricum…chiar cea mai superba tema de pe Kudika pana acum…am citit toate comentariile..fara rautate…fara intepaturi…fara subtilitati..doar sentimente..emotii..lacrimi…trairi..si..Pittis!Jos palaria doamnelor!!Va pup pe toate,o zi excelenta!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 24 Septembrie 2007, ora 21:22 

Da Annaiss, ai dreptate. Vorbeste persoana optimista din mine. Si da ar trebui sa fiu lucida. Dar cum poti ramane asa cand omul pe care il iubeste isi plimba mainile prin parul tau spunandu-ti cat esti de minunata, cand iti rapeste rasuflarea cu un singur sarut, cand spune ce gandesti inainte ca tu sa te fi gandit la asta…cand te imbratiseaza cu caldura, cand te saruta cu pasiune, cand adorame in bratele tale si cand te saruta de buna dimineata spunandu-ti ca esti frumoasa la inceput de zi? Cum ramai lucida in asemenea situatii?  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de roxana.s la 24 Septembrie 2007, ora 21:35 

pt. rozzy47 .. sa jti k persoanele destepte, kre au ajuns undeva departe.. sunt tocmai acele persoane kre pun cel mai mult suflet intro relatzie, gandestete la o persoana inculta, la un om al strazii.. crezi k el ar sti cu adevarat ce e iubirea.. sau persoanele kre au trait toata viatza la tzara..se “iau” dupa rangul social sau dupa intzelegeri in familii.. etc.. la fel cum si geniile traiesc orice sentiment mult mai profund ca un om normal  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de anabel la 24 Septembrie 2007, ora 23:44 

imi doresc tare mult sa vad o postare a unei femei care a trecut printr-o situatie asemanatoare,a suferit,s-a desprins si apoi a gasit,din nou,dragostea…si ma refer la o noua relatie de durata,nu doar inceputuri care deocamdata nu stim cum ar evolua..vreau sa cred ca “dupa” mai exista speranta,ca putem fi la fel de fericite ca inainte..  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 25 Septembrie 2007, ora 10:44 

Alexa asa este, nu prea ai cum sa fii lucida in astfel de cazuri si n-am nici un raspuns. Roxana sa stii ca oamenii care vor mai mult de la ei si de la cei din jurul lor, care sunt capabili de sentimente - acestia sunt destepte ( poate impropriu spus) insa e ceva sa poti iubi din tot sufletul.Anabel..eu zic ca se poate, sigur sunt fete pe aici care si-au gasit noua dragoste, solida si adevarata.Sau cel putin asa imi place sa cred.O zi buna tuturor!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de visy la 25 Septembrie 2007, ora 11:13 

Am avut si eu o astfel de relatie, in timpul adolescentei, care a durat 2 ani, cu despartiri si impacari. Intamplator (sau poate nu ?!), tipul era in zodia Gemeni..Am invins datorita Orgoliului despre care se vb mai sus si care e atat de specific zodiei Berbec, insa mi-a fost foarte greu pentru ca tineam mult la el si pentru ca..mi-era teama sa ma intorc la singuratate. De 2 ani jumate sunt cu un alt barbat, in zodia Fecioara (desi nu eram adepta zodiacului, in multe privinte am gasit asemanari si in realitate). Stiu ca d.p.d.v zodiacal nu suntem compatibili, dar ne iubim si ne intelegem bine (fiecare, cu micile cusururi, unul prea critic si meticulos, celalalt prea incapatanat insa fiecare isi cunoaste aceste defecte si astfel am ajuns la un compromis)si pot sa spun ca dupa ce am cunoscut dragostea si linistea langa un astfel de barbat, nu m-as mai intoarce pt. nimic in lume la o relatie bolnavicioasa sau la un barbat care sa se preteze la asa ceva…E atat de bine sa simti caldura persoanei iubite, sa te intorci de la lucru linistita, stiind ca acasa te asteapta cineva care te iubeste si te respecta.. Stiu ca e greu, foarte greu, dar timpul vindeca ranile si cand veti privi in urma veti fi fericite ca ati facut acel pas..  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alinutza_flr la 25 Septembrie 2007, ora 11:25 

fetelor!!!nu va lasati calcate in picioare de niste baieti(barbati)!sincer…cautati dragostea adevarata…eu am asteptat-o 4 ani dupa un mare esec in dragoste…si a aparut din senin…simt k ma iubeste si va zik toate astea k sa aflati si voi ce inseamna viata in adevaratul sens!Nu mai stati cu ei fetelor aiurea …doar ei au de castigat din asta!iar voi aveti sa va pierdeti tineretea langa ei!Va pup fetelor si multa bafta!In launtru vostru veti sti ce sa faceti….si nu ganditi cu inima va rog!;*  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 25 Septembrie 2007, ora 12:07 

gandim cu inima…vreau si eu niste ratiune de unde cumpar?  :D  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 25 Septembrie 2007, ora 12:12 

si totusi daca esti atat de rationala si de lucida te mai poti bucura de acele sentimente la aceeasi intensitate??! daca esti foarte rationala si foarte lucida te mai poti lasa dus de val traind cele mai intense momente?! eu nu mai pot! probabil ca cea mai buna cale este cea de mijloc…dar de cele mai multe ori este foarte greu sa mentii aceasta directie de mijloc, mai ales atunci cand iubesti cum n-ai mai iubit si mai ales cand pana intr-un punct crezi ca si el simte acelasi lucru.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de floricicamaria la 25 Septembrie 2007, ora 14:05 

alexa29…imi pare atat de rau. parca imi vorbesti de cineva cunoscut :). eh…  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 25 Septembrie 2007, ora 14:11 

N-am sa inteleg niciodata de ce barbatilor le face asa o placere sa se joace. Inteleg jocurile astea ale seductiei, ale relatiilor prefacute…pana la un pucnt, pana la limita in care vezi ca cel de langa se stinge din cauza ta. De ce nu renunti atunci?! Cum poti fi atat de egoist incat sa-ti pese doar ca tie iti este bine chiar daca zambesti si supravietuiesti catarandu-te pe umerii celui de langa tine?! Cum te poti preface atat de bine ca iubesti o persoana care isi pune sufletul in palmele tale?! Cum iti joci atat de bine rolul de barbat indragostit?! Cum poti fi la fel cu o alta femeie dupa ce ai plecat de langa una care te-a facut centrul universului ei crezand in cuvintele tale?! Ma invata si pe mine cineva sa fiu la fel..?!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 25 Septembrie 2007, ora 14:58 

oare pe aici nu sunt si barbati? Poate e unul atat de dragut sa ne spuna exact cum stau lucrurile. Poate e si el implicat intr-o relatie din asta.Eu personal nu cred ca numai barbatii sunt asa, asa sunt oamenii. Si cred ca lectia pe care ai vrea sa o inveti, Alexa, este indiferenta si nepasare si lipsa sentimentelor fata de acel om.Eu unu nu imi pot imagina cum nu poti sa ai nici minimul de respect si omenie, asa ca intre amici, prieteni, cunostiinte…sau ce mai! ca intre oameni, incat sa nu faci pe cineva sa sufere in halul asta.Ca dragoste cu sila nu se poate, corect, nimic mai adevarat, dar zii pe fatza ca nu o vrei, las-o in pace, nu o mai cauta, desprinde-te de tot. Las-o sa traiasca. Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 25 Septembrie 2007, ora 15:40 

ba sunt Annaiss, doar ca sunt sigura ca n-ar fi capabil sa de-a o “explicatie” pentru ca ar trebui in primul rand sa inteleaga de ce fac ei lucruri de genul asta si mai apoi sa impartaseasca la altii.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 25 Septembrie 2007, ora 15:54 

Imposibil. Trebuie sa aiba un raspuns. Macar sa incerce..Eh..cred ca ne chinuim degeaba sa aflam noi ce nici ei nu stiu.Mai bine ne traim frumos viata si incercam sa mai facem lucruri si pentru noi, nu numai de dragul lor. Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de zombie la 25 Septembrie 2007, ora 16:29 

am avut si eu o experienta asemanatoare cu a voastra.el a fost prima mea iubire, primii trei ani au fost frumosi nu ne-am certat nici macar oadata si cand ne-am certat ne-am despartit 2 luni,timp in care el a umblat cu o tipa cam trei saptamani dupa care s-a despartit de respectiva si a venit sa ne impacam.ne-am impacat dar eu nu am putut uita ca a fost cu altcineva chiar daca el se comporta la fel ca inainte si dupa cateva luni l-am inselat si i-am spus, ne-am despartit si vreo 5 luni nu ne-am mai vazut deloc pana cand cel mai bun prieten al lui si-a cumparat un apartament la mine in scara.atunci a inceput totul. la inceput nu a fost nimic ,mi-a spus ca nu are si nici nu mai vrea sa aiba pe nimeni serios si ca acum se distreaza dar ca inca ma mai iubeste numai ca nu poate uita ce-am facut.totul bine pana aici( si chiar daca eu eram disperata dupa el l-am inteles)dar a inceput sa ma caute, sa vina sa vada ce fac si uite asa am ajuns sa avem o relatie doar pt sex spunea el iar eu speram ca ma va ierta si va fi iar ca inainte si uite asa am stat un an de zile in care nu aveam dreptu sa-l intreb unde merge ,ce face ,vorbea la tel cu alte tipe,stiam ca se intalneste si cu altele dar nu puteam sa spun nimic si de fiecare data cand ii spunea sa nu ma mai caute il tinea cam 2-3 zile dupa care ma suna sa-mi spuna ca ma iubeste.daca nu ar fi plecat in state nu stiu sincer cum as fi putut sa ies din toata treaba asta pt ca nu aveam putere sa nu-i raspund la tel sau sa nu ma intalnesc cu el chiar daca in sinea mea stiam ca asa ar trebui. el a plecat si chiar daca vbeam aproape zilnic cu el am inceput sa-mi dau seama ca nu era chiar asa dezastru fara el langa mine si dupa un an am cunoscut un tip cu care sunt de 3 ani de zile si ne intelegem super bine si il iubesc enorm.cand a venit acasa din state m-a sunat si ne-am intalnit si abia atunci mi-am dat seama ce diferiti eram defapt.m-am bucurat cand l-am vazut dar sincer nu l-as mai vrea inapoi si pe prietenul meu actual nu l-as schimba cu nimeni.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de dea_^ la 26 Septembrie 2007, ora 10:52 

adevarul e ca in lumea asta prea putini barbati mai sunt adevarati….sunt ca acul in carul cu fan.Am avut si eu parte de dezamagiri din partea barbatilor, insa cu timpul m-am invatat singura si la un momentat dar ajunsesem sa iubesc aceasta libertate…numai ca existau momente in care deveneam nostalgica dorindu-mi pe cineva alaturi.Pe cand ma asteptam mai putin a aparut un alt EL care m-a pus intr-o adevarata dilema: LIBERTATEA sau EL? L-am ales pe EL si a trecut un an de atunci, dar mi-a demostrat ca totusi mai exista barbati care stiu ce e romantismul, sensibilitatea etc…. sper ca nu ma insel in privinta lui, cert e ca timpul va decide asta.   Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de korn3lush la 26 Septembrie 2007, ora 17:12 

am stat si am citit toate cele 111 mesaje cu lacrimi in ochii.nu stiu daca aveti rabdare sa cititi.o sa fiu cat mai scurta.am 22 de ani.traiam intr-o lume a mea scarbita de ‘restul’ baieti, barbati,colegi..credeam ca nu exista dragoste ,credeam ca nu exista fluctuatii sentimentle,credeam ca nu mai eista nimic bun asa cum vroiam. constientizam pe zi ce trece ca sunt prea sensibila si prea sufletista pe lumea asta.spinii mei am protejau perfect…mereu vesela..stapana in orice situatie,hotarata.viata perfecta.refuzam jumatati masculine langa mine,. totul sau nimic..pana cand..l-am inatlnitsi astazi sunt surpinsa de ce am gasit.il stiam de mica..era pustiul meu(are 17ani)..a devenit stalpul meu.stalpul pur de acre aveam atata nevoie.am fost surprinsa ca exista ..m-am indragostit..dragoste mare ,nabadai.viata,energie, motivatie..toate bune si frumoase. bineinteles ca acum apare dar..dupa o vreme…apar problemele..am pus tot in rel pt ca merita.in schimb el de la inceput a plecat cu sentimentul de vulnerabilitate..nu crede ca sunt cum sunt nu crede in mine..de aici comportament bizr..eu devin ingrozitoarea soacra..de 3 sapt a trebiut sa plec din oras..comunicam prost la distanta vad..ma doare..din tot ce zic ce fac el crede ca il iau de prost..a zis ca vrea sa ne despartim ca o tinem numai incerturi si rel a devenit negativa pt amandoi.jur ca vreau sa il las..dar nu pot..cum s afac? oare cer prea mult? am impresia ca am devenit un catelus care nu stie ce sa mai faca.nu ma recunosc.trist e ca si el crede la fel..ce se intampla fetelor? unde am gresit? stiti daca ne mai putem intoarce?de ce ne implicam atat de mult?de mintit stiu ca nu ma minte,sau poate nu mai vad bine..imediat imi spune ca nu vrea sa ne desprtim ca el doar vrea sa vada cum reactionez ,daca mai tin la el..o tortura..vreau inatriri fetelor..indiferent daca sunt reprosuri sau sfaturi,exemple asemanatoare..va pup  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de korn3lush la 26 Septembrie 2007, ora 17:17 

oare poate mi se dizolva si ultimul meu mugure ce crede in fericirea iubirii?sa fie oara asta calea spre impietrirea sufletului? a se consemna ca nu e soarele meu si ca nu am invart in jurul lui.imi merge excelent in rest..dar oricum nu am nici o satisfactie de diplomele obtinute si de succesele paralele.sunt tot trista ..  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 26 Septembrie 2007, ora 17:38 

E trist ca lucrurile de genul asta nu tin cont de varsta, suferinta nu tine cont de varsta. Poate doar modul cum trece prin tine si ce urme lasa. Si faptul ca ai doar 22 de ani e foarte important. Nu pt ca la 22 n-ai putea suferi, ci pentru ca la 22 de ani percepi suferinta altfel si cel mai important te regenerezi mult mai usor. Ai toata viata inainte, desprinde-te acum, nu iti irosi anii astia frumosi, nu ti-i va inapoia nimeni si doar tu vei avea de pierdut. Stiu ca e greu…poate mai mult sau mai putin greu decat imi este mie la 29. La 22 de ani ti se naruie sentimente mai mult de indragosteala, stiu cum este. Sper ca vei ajunge la 29 ca mine si nu ti se vor narui planuri de familie, de copii, de un viitor mai indepartat. Sper ca la 29 de ani sa ai langa tine un barbat care sa te iubeasca, care sa te respecte exact asa cum esti, care sa te aprecieze pt ce esti. Cred insa ca pentru a ajunge sa iubim la adevarata intensitate, sa trecem peste superficialitate trebuie mai intai sa ne strecuram sentimentele prin experiente de genul asta. Bucura-te de toate lucrurile pe care ti le ofera varsta, invata sa te apreciezi pe tine, uita-te in oglinda sa vezi cat esti de frumoasa, rasfata-te. Stiu ca suna a cliseu dar de cele mai multe ori functioneaza. Cel putin la 22, ca la 29 sunt un pic cam apuizate :)) Bafta multa!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de anabel la 26 Septembrie 2007, ora 18:31 

cel mai bine ar fi sa te desprinzi kornlush,esti f tanara si nu merita sa acorzi timp si credit unei relatii care e pe duca..stiu ca e greu,dar gandeste-te ca mai tarziu ar putea fi cu mult mai greu..cere ajutorul unei prietene bune ca sa nu te simti singura si mergi ma departe..eu nu am avut puterea sa ma desprind la 22 ani si acum,dupa atatia ani imi pare ff rau pentru ca atunci era momentul potrivit,compromisurile nu trebuie sa aiba loc de la varsta asta!!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de rozzy47 la 26 Septembrie 2007, ora 19:34 

Draga roxana.s…(si voua,tuturor celor care ati scris aici!)…Raspund in primul rind roxanei,la referirea diferentei de clase sociale…Oamenii inculti,oamenii de la tara,poate ca nu stiu sa explice teoretic,filozofic,ce este iubirea si cum o percep ei.Dar ei,in nestiinta lor de carte,pot avea sentimente mai trainice,mai profunde,mai sincere,fata de cei cu scoli si facultati…Citi oameni de la tara se despart?Drumul lor in doi inseamna sinceritate,loialitate,respect si un jug la care sunt inhamati impreuna. Un barbat,cu cit este mai cult,cu atit mai frumos va sti sa ne minta,sa ne seduca,sa ne abandoneze…”Rafinamentul” lor se insinueaza si in relatia sexuala:ei vor partenere neinhibate,non-conformiste,care sa accepte sexul total…Un baiat de la tara,te va respecta mai mult,in iubirea lui primitiva,nascuta din instincte,si nu-ti va cere sa-l satisfaci pe orice cale.Recunosc,iti este mai usor sa spui:”-Iubitul meu are o functie de conducere si o situatie materiala buna”,decit:”Iubesc un baiat de la tara,baiat gospodar,ma iubeste enorm!’…Mai recunosc,aici,o tendinta:toate fetele care si-au scris povestea spun:suntem impreuna de 2 ani…etc.Obisnuinta inlocuieste oare iubirea? Cit de des amintite sunt versurile :dar unde dragoste nu e,nimic nu e? Eu cred ca este mai bine sa te rupui,atunci cind totul este inca frumos;pentru ca,atunci cind vei privi in urma,sa nu o faci decit nostalgic:ce poveste frumoasa! Prefer-vorbesc referindu-ma doar la mine-sinceritatea dorintei de o noapte,decit minciuna unei legaturi indelungate.Nu sunt o usuratica,am cautat si eu barbatul pe care l-am visat.Imi spuneam ca nu cer deloc prea mult,dar am ajuns la concluzia ca ,de fapt,cer enorm..Iubirea nu vine o singura data;iubim insa altfel mereu…depinde de celalalt,ce sentimente iti inspira,depinde de virsta,de locuri,de oamenii din jur.Iubim arzind si iubim linistit,cu inima si cu ratiunea.Noi ne schimbam mereu,evoluam,invatam…asadar,si felul incare iubim capata noi fete.Simtim prea acut nevoia sa iubim si sa fim iubite;visam prea mult si idealizam omul iubit.Iar cind ne trezim,cind vedem ca idolul nostru e doar un om,cu slabiciuni si defecte,nu putem decit sa fim dezamagite.De aceea e bine sa stai cu ochii larg deschisi,chiar daca inima iti bate nebuneste si ai fluturasi in stomac,si timpul ti-l masori intre doua intilniri-timp in care viata ta se scurge ca intr-o clepsidra…  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 27 Septembrie 2007, ora 12:21 

alexa29,ai zis bine ca trebuie sa-si gaseasca pe cineva care s-o aprecieze asa cum este!stiu si eu ce inseamna sa te joace cineva pe degete,cand de fapt femeile trebuie sa joace barbatii pe degete!m-ar enerva teribil sa mi se spuna acum vreau sa fim impreuna,acum nu mai vreau,adica ce,azi te iubesc,maine nu?si ai grija, kornlush,ca barbatii care stau prost la capitolul incredere…e tocmai pt ca ei inseala,poate nu-ti vine a crede,dar asa este,e testat!alexa,de ce ti se naruie planurile de familie?daca esti singura probabil acum,inseamna ca asa vei fi toata viata ?  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 27 Septembrie 2007, ora 12:25 

inca ceva,kornlush, prietenu tau te percepe ca pe o fire slaba,nu=i mai da satisfactia asta,femeile care-s luate de slabe patesc sa fie jignite la modul acesta de joc,eu nu as mai permite in veci asa ceva,nu numai ca nu te respecta,dar nici nu stiu cat mai tine la tine- unui barbat care tine la tine i-ar fi frica sa nu te piarda,si nu s-ar juca in acest mod- in fine,alexa are dreptate,nu-ti irosi timpul cu resturi de baieti ca acesta,sau macar impune-te in fata lui  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 27 Septembrie 2007, ora 12:57 

nu lief, nu cred asta. Nu cred ca daca sunt singura acum asa voi fi toata viata. Nu mi-am pierdut chiar de tot speranta. Povestea mea e un pic mai lunga si mai mult sau mai putin complicata.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de zooey la 27 Septembrie 2007, ora 15:35 

rozzy, foarte frumos ai spus. n-as putea sa nu subscriu la parerea ta. ne schimbam. stim ce vrem si ce nu vrem, insa e greu sa alegi drumul cel mai greu care te duce acolo unde vrei. nu cred in prietenia dintre barbati si femei, nu mai cred. dar cu geamanul meu din cauza caruia scriu astazi alaturi de voi am ajuns mai mult amici in ultima vreme. am nevoie de ajutor sa rezolv unele lucruri cu care nu m-as descurca singura si n-am ce sa reprosez, m-a ajutat foarte mult. stiu ca tine la mine, la fel cum stiu ca nu ma mai iubeste cum facea odata. a ramas altceva. iar eu, oricate mi-a facut si cate am suferit, nu pot si nu vreau sa-i pastrez alta amintire decat una frumoasa, pentru ca am avut o relatie in care eu am fost fericita. ma bucur ca am trait asa ceva. la fel cum sper sa-mi gasesc linistea sufleteasca alaturi de un barbat care sa ma iubeasca si pe care sa-l merit.zicea cineva mai sus ca de fapt femeile ar trebui sa joace barbatii pe degete. pai… e liber la jocuri. numai ca in loc sa ne jucam, preferam sa ne oferim sufletul pe tava, ni se pare mai valoros asa. nu chiar tot timpul si nu cu oricine, parerea mea.instinctul de vanatoare e acolo, si-atata vreme cat ramane treaz…desi, poate oscilez intre idealism si pragmatism, insa cred in soarta si sper ca exista cineva pentru mine, chiar daca numai pentru o anumita perioada a vietii. trucurile nu-s decat pe termen scurt sau nu oricum sa-ti aduca fericirea pe care cu toate ne-o dorim.am exagerat scriind, sper ca are un sens ceea ce-am spus.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de korn3lush la 27 Septembrie 2007, ora 15:39 

multumesc fetelor.m-au intristat comenatriile,dar mai trista o sa fiu mai tarziu..de ce sa imi afc singura cu mana mea? pana la urma daca nici noi insine nu avem grija de noi,atunci cine.s-ar putea sa aveti dreptate cu lipsa de incredere..de ce nu? o sa fiu mai atenta…si mai degajata sa vedem ce se intampla.imi promit mie inca maxim 2 saptamani cu el sa vad ce se intampla.o sa incerc sa nu ma afecteze ci chiar sa ma bucure decizia luata.nu o fac acum pt ca nu vreau sa ma pripesc si pt ca vreau sa o fac dupa ce vorbim face to face sa vad exact ce se intampla.va multumesc.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de korn3lush la 27 Septembrie 2007, ora 15:53 

nu ai exagerat deloc zoey..ai nevoie de cuvinte ca sa te exprimi,ca sa simti ca te-ai afcut inteleasa.oricum ei nu ne inteleg nevoia ed cuvinte, de comunicare prin cuvinte…pacat…lucrul asta nu ma face sa comunic mai putin,din contra,ma face sa apreciez oamneii din categoria asta.nici eu nu sunt de acord cu trucurile si cu pus piciorul in prag desi nu pot sa zic ca nu apelez la ele cateodata..ma simt falsa ma simt ca stirbesc tot..propriul nostru caracter si personalitate zic eu ca ar trebui sa fie un ‘joc’.si anume un puzzle doar din 2 piese…al nostru si al lor  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 28 Septembrie 2007, ora 01:01 

da, asa e, barbatii nu sunt buni la spus in cuvinte. din ce stiu eu lor le place sa actioneze si sa reactioneze cu fapte. in loc sa spuna in cuvinte ca ii deranjeaza ceva, se poarta mai rece, mai inchis sau chiar abandoneaza problema in loc sa o rezolve.azi am avut o zi speciala, pentru mine, am facut 2 ani la locul de munca si mi-am amintit de mine cum am ajuns acolo in prima zi, mi-am amintit zilele de dupa, tot ce am invatat. ce repede a trecut…infricosator de repede, si as putea spune ca ultimii mei 2 ani i-am petrecut intr-un birou. am devenit nostalgica. nostalgica la gandul ca era o zi importanta pentru mine…si pentru nimeni altcineva. am realizat azi, poate din cauza acestei intamplari, caci altfel as constientiza zilnic ca nu stiu pentru cine sunt importanta, nu stiu pentru cine contez. si nu stiu pe nimeni pentru ca nu exista nimeni. azi nu m-am mai simtit eu.me is not me. astazi a fost o zi ca oricare alta,insa fara mine.si uite asa stau si ma gandesc la lista aia lunga, sau minuscula de prioritati si ma gandesc care este rostul lor si cum ar trebui sa le astern, sa le adun, sa le impart si sa le marchez pentru a le indeplini. Caci ce e important pentru mine o sa aflu doar de la mine. si azi totul oscila intre fericirea ca au trecut 2 ani aici si cred ca ma simt implinita si sumbrul gand ca nu e nimeni care sa stie asta. pentru voi ce conteaza cel mai mult? cum arata lista? Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 28 Septembrie 2007, ora 08:16 

Si eu fac peste 3 saptamani 2 ani de cand sunt la job-ul asta  Lista de prioritati, ce imi propusesem, ce am facut?! Hmmm…Am senzatia ca astia doi ani au trecut pe langa mine in doua saptamani, si incerc sa gasesc tot felul de vinavati pentru “esecuri” insa stiu ca n-ar fi decat o alta pacaleala pentru ca singura vinovata sunt eu. Pentru ca m-am lasat tarata in alte raboaie in loc sa lupt pentru lucruri care meritau intr-adevar toata atentia si timpul meu. Vad ca apar destul de multe articole. Daca nu reusim sa mai comunicam aici, va las o adresa de email/messenger 

Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 28 Septembrie 2007, ora 09:45 

alexa,o sa te adaug si eu  daca n-ai nimic impotriva  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 28 Septembrie 2007, ora 09:48 

annaiss,ai dreptate!cu toate indrumarile ca “bucura-te pentru tine”,ca esti cineva,ca arati asa,ca esti tanara,bla bla…nu putem sa ne pacalim cand suntem singuri-chiar si sfatul cu traieste momentul zic ca nu-si are rostul,ca implicit ai putea trai momentul acela altfel,decat in singuratate- hai ca-s deprimata azi,nu vreau sa mai zic ceva,ca pic cu totul in butoiul melancoliei   Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 28 Septembrie 2007, ora 10:13 

no problem!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 28 Septembrie 2007, ora 12:30 

azi e ziua de deprimare sau ce? si eu sunt un pic in butoi da ma ridic.va las si eu adresa de mail/messalexa te-am adaugat   

o zi buna fetelor!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de zooey la 28 Septembrie 2007, ora 15:24 

nu stiam ca se poate sa ne lasam adresele de mail. intr-adevar, e ok sa putem tine legatura, dar atunci nu va mai fi ca aici si acum, cand vedem toate ce se scrie si ne dam cu parerea. chiar daca se va pastra legatura si-n afara articolului, sa nu ignoram totusi sa scriem undeva unde experienta noastra poate folosi cuiva. chiar si numai ca o alinare ca nimeni nu e singur:)  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 28 Septembrie 2007, ora 16:09 

pai mai scriem si aici. insa nu se stie cat timp mai putem scrie. pentru ca sunt din ce in ce mai multe articole iar acesta este “invechit”.ei fetelor, astazi e vineri  vine weekendul..e si cald afara. frumos frumos. ce planuri aveti? pe unde petreceti? Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 28 Septembrie 2007, ora 16:15 

ei,o sa va adaug si eu ,daca n-aveti nimic impotriva si poate facem o conferinta cand ne intalnim cu toatele  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 28 Septembrie 2007, ora 16:17 

what a great idea!   Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 28 Septembrie 2007, ora 16:19 

cu we eu ma orientez pe moment,ca nu am planuri,eventual iau un 7 seri si fac planu pe loc  annaiss, tu ce faci ?  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 28 Septembrie 2007, ora 16:23 

lief poti sa ma adaugi sigur ar fi faina o conferinta ;))misto planu cu 7 seri.eu sper sa ajung printr-un club ceva, sau la un suc cu amicii.si vreau sa dooorrrmmm muuuuuuuult.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 28 Septembrie 2007, ora 16:27 

da,si eu vreau sa dorm !  aaa,deja am un miniplan sa merg maine la parada aia internationala cu pisici,la sala palatului parca,nu mai stiu unde- de curiozitate,nu altceva- daca nu merg si eu in club si dorm prea mult dupa   Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 28 Septembrie 2007, ora 16:29 

apropo,cred ca mai adaug pe lista si facutul cumparaturilor,ca mi s-a deschis apetitul ,eventual fac si ordine prin dulapuri cam asa ceva : http://www.121.ro/content/show_article.php3?article_id=4904 :))  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de rozzy47 la 28 Septembrie 2007, ora 23:07 

Dragele mele! Iubirea nu este un razboi al sexelor,nimeni nu trebuie sa invirta pe degete pe nimeni…Eu cred ca iubirea este o cautare continua,dorinta de a-ti cunoaste pertenerul(partenera),de a-i fi alaturi,la suparare,ca si la bucurie.Bine spus(ce adevar amar!)ca ne simtim la fel de tristi,nu numai cind suferim,dar si cind suntem fericiti,gindindu-ne ca suntem singuri,ca nu avem cu cine imparti trairea noastra.”Singuratatea cea mai grea nu e cea din jurul omului,ci pustiul din el insusi.” Mai vreau sa va contrazic intr-o afirmatie.Si adaug ca ceea ce va scriu aici,mi-a spus-o un baiat.Aveam 41 de ani,cind am divortat,dupa decesul ambilor parinti…dupa care am schimbat si locuinta,si am fost data afra din serviciu….asta mi-a pus capac,am avut si o tentativa de suicid.S-a intimplat,insa,sa cunosc,prin altcineva,un baiat tinar,tare frumusel.Era aproape de virsta fiului meu,dar din prima clipa in care l-am vazut,i-am intors spatele si nu i-am mai dat atentie.Fiindca atunci cind m-a privit,am stiut ca dragostea la prima vedere exista.Dar mai stiam ca sunt prea matura pt el si ca as fi ridicola.A cautat,pe orice cale si prin orice mijloace,sa imi fie aproape-si a reusit.Iubirea lui-pe care o acceptasem,dar nu o puteam intelege,a fost poate modul meu de refulare…Am uitat de toate necazurile,si m-am abandonat lui,cu totul…Comunicam foarte mult,si am insistat sa imi spuna de ce nu vrea o fata de virsta lui.Vreti sa stiti ce mi-a raspuns? Cum caracterizeaza un baiat fetele de aproximativ 18-22,23 de ani? Mi-a spus ca nu au in cap decit muzica,discoteca,toale,farduri,distractie,si ca,efectiv,nu are ce discuta cu ele…Va trimit la cintecul formatiei”Parlament”:”e frumoasa foc..”Haideti sa nu-i mai incarcam cu fel si fel de defecte,imaginare,ori nu…Si noi suntem capricioase,unele romantice,altele pragmatice,materialiste….Si,daca oana-nu stiu-cum,este barbat,ce este atit de grav? Mi se pare ca,dimpotriva,cunoaste foarte bine sufletul femeilor…nu ne plingem noi ca suntem neintelese? Iar cind suntem,de ce sa ne panicam,sa ne ingrozim? Nu ne dorim oare,sa fim nu numai iubiti,dar si prieteni,intr-o relatie? Offfff…v-as mai scrie,dar las locul copiilor…Week-end placut! Tare as vrea sa va postez niste poezii de dragoste,scrise de mine;sunt sigura ca va vor place!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de Gabita22 la 29 Septembrie 2007, ora 11:35 

annaiss, nu trebuie sa spui asta: Astept doar sa se indragosteasca de cineva, sa isi gaseasca o alta relatie…si atunci sa pot sa-l uit. Crezi ca daca el si-ar gasi pe altcineva ai putea sa il uiti mai repede? Si pe deasupra de ce trebuie sa stai tu sa astepti dupa el? De ce sa nu fi tu cea care sa te indragostesti de altcineva, sa iti gasesti o alta relatie si sa il uiti? Stiu ca e greu insa vei reusi. Trebuie doar sa vrei. Si crede-ma timpul rezolva totul! Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de just me la 29 Septembrie 2007, ora 11:49 

chiar inainte sa citesc mesajele voastre, stiam ca nu sunt singura intr-o situatie de tot rahatu, ca sa zic asa…ma complac si ma chinui in acelasi timp intr-o relatie care oficial nu exista.oficial suntem doar prieteni buni.in realitate, e mult mai complicat.se implinesc deja 8 luni de cand imi mananc nervii cu un tip care nici pana in ziua de azi nu se poate hotari daca ma vrea sau nu. stiu ca nu e asa de mult timp, dar deja simt ca nu mai rezist. nu mai rezist sa-l aud cum imi spune ce femei a mai cunoscut si dupa aceea sa se intoarca la mine, cu coada intre picioare. nu mai rezist sa nu fiu apreciata pt ceea ce sunt. nu mai rezist sa se joace cu sentimentele si cu nervii mei. nu mai pot suporta nesfarsitele nopti nedormite, cu lacrimi curgand pe obraji.mi se face efectiv greata si imi vine sa vomit cand imi spune de cate o tipa care ii place, pt ca nu pot suporta gandul ca mainile lui ar putea atinge pe altcineva, asa cum m-au atins pe mine. si in acelasi timp, nu pot sa ma rup de el. e tot timpul prezent in gandul si in visele mele.ma innebuneste cand ma strange in brate, si simt ca zbor cand ma saruta.il vreau aproape de mine, vreau sa ma ajute cand am nevoie, asa cum il ajut si eu.cer prea mult??  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 29 Septembrie 2007, ora 11:55 

nu ceri prea mult,aici e problema,ai cerut prea putin de la el!esti usor de castigat pt el,d-asta se duce la altele,ele or fi mai capricioase…zic si eu  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 29 Septembrie 2007, ora 11:57 

am trecut si eu prin asta,nu e iubire dela Dumnezeu, cum mi-a zis si mie cineva,deja cand te chinui asa …nu e normal,nu e bine pt tine am vrut sa zic  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de roxana.s la 29 Septembrie 2007, ora 19:32 

poate nar trebui sa spun nik acum..pt k sunt dezamagita suparat sau fara chef..k nici eu nu jtiu ce am.. dar adevaru e k toti ne vor folosi k pe nijte obiecte.. habar nau ce e iubirea.. ei de fapt ne tzin pt k nu pot trai fara noi.. sunt dependentzi de noi pt un anumit lucru.. ori pt k le place cum suntem in pat, pt k le spunem o vorba buna knd au probleme.. sau poate k suntem dure si ii aducem in lumea reala.. sau multe alte motive.. oricum ar fi..nu stau cu noi pt k ne iubesc..ci pt k ne folosesc.. si intradevar nu pot vedea viatza fara noi.. pt k ii ajutam mult prea mult in viatza asta k sa renuntze la noi.. si at ce este iubirea?! .. o dependentza.. sau pur si simplu e un simplu cuvant kre in fond nu definejte nimic..  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 29 Septembrie 2007, ora 20:02 

vaaaiii roxana nu mai vorbi asa. Nu lasa o dezamagire sa-ti naruie toate sperantele. Nu lasa un singur barbat sa te faca sa-ti iei gandul de la dragostea aceea. Multe femei sunt norocoase si sfarsesc langa o astfel de dragoste. Atata timp cat crezi in ea si tu poti fi una din ele. Eu am incetat sa sper dar eu am motivele mele.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 29 Septembrie 2007, ora 20:06 

ai dreptate gabitza mi-o fac cu mana mea, si zic ca vreau sa se termine dar continui in prostie.si sunt tare constienta ca doar se foloseste de mine, exact cum zicea roxana.s pentru un anumit motiv. si nu, asta nu e iubire.well lucrurile sunt in continua schimbare asa ca, cine stie cum vor mai ecolua lucrurile pentru fiecare din noi.va pup, o seara de sambata frumoasa.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de roxana.s la 30 Septembrie 2007, ora 15:42 

adevarul e k mie frik.. am iejit dintro relatie dureroasa..dupa kre miam revenit foarte greu.. ma jukm tot timpu cu baietzi.. iar acum ..park ma indragostesc iar de cineva.. e baiatul cu kre am o relatzie.. si mie frik.. am mereu senzatzia k voi suferi.. si din kuza fricii.. fara sami dau seama incep sal indepartez de mine, mie frik sa nul pierd, nu intzlege dc sta cu mine pt k are toate calitatzile..si nuj ce vede la mine, nu se mai potrivejte relatzia aceasta cu ceea ce credeam eu k e iubirea.. si ma simt pierduta pt k nu mai pot controla..  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 1 Octombrie 2007, ora 11:13 

eu nu ma pot controla sa citesc,sunt prea multe k, j -uri.etc…  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de zooey la 1 Octombrie 2007, ora 15:48 

:))) cam greu, da, cu k si j:))  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de Gabita22 la 1 Octombrie 2007, ora 17:24 

annaiss asculta un pic povestea mea: am fost cu un tip 8 ani de zile. Primul si singurul barbat din viata mea. Il divinizam! Acum 2 ani jumate ne-am si casatorit. Eu sunt mai romantica din fire, mai invechita si eram sigura ca va fi pt totdeauna, ca eu voi fi femeia unui singur barbat si ca vom imbatrani impreuna. Insa nu a fost sa fie. In ultima vreme relatia noastra se deteriorase foarte mult. Imi facea multe mizerii. Cu toate astea nu reuseam sa pun punct din cauza fricii de singuratate. Ma gandeam cu teroare cum va arata viata mea singura, cat de nefericita voi fi, ca voi ramane singura toata viata, ce va zice lumea, etc. Acum 4 luni ne-am despartit. Am reusit sa fac pasul, sa pun punct. EU! Si nu am mai dat inapoi la fel ca alte dati. Ceea ce pe mine m-a ajutat foarte mult a fost familia care m-a sustinut, prietenii si Dumnezeu. Am incercat sa nu mai izolez, sa ies cat mai mult, sa ma gandesc mai mult la mine si in scurt timp mi-am dat seama ca nu am nevoie de un barbat sa fiu fericita. Si crede-ma ca o data ce descoperi libertatea e imposibil sa nu fi fericit! Acum o saptamana am bagat actele pt divort si de cateva zile am inceput sa ies cu cineva care ma face foarte fericita si ma face sa experimentez sentimente pe care nu credeam ca le voi mai simti vreodata. Si poate ca nici nu le-as mai fi simtit daca nu as fi avut curajul sa pun punct unei relatii care nu ducea nicaieri. Deci in concluzie sfatul meu e: lasa-l! Trebuie sa iti impui asta daca vezi ca relatia asta nu duce nicaieri. Pana la urma tot se va sfarsi. Fi tu cea care pune punct, vei suferi mai putin deoarece vei avea senzatia ca tu detii controlul. Si crede-ma: timpul rezolva totul! Bafta multa!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de zooey la 2 Octombrie 2007, ora 15:20 

Felicitari! Chiar e nevoie de tarie sa faci pasul asta! Iar tu esti si casatorita. Ma bucur ca te respecti suficient cat sa o iei pe drumul pe care ti-e tie bine.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 3 Octombrie 2007, ora 10:50 

ceeee?cum poti afirma ca ” Eu sunt mai romantica din fire, mai invechita si eram sigura ca va fi pt totdeauna,”pai nu are treaba cu romantismul,cu invechitele conceptii,nu crezi?o casatorie asta presupune,adica cu asta sa pornesti la drum in cap macar ,altfel..cu alte ganduri nu mai vine nimanui sa se ia   Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 3 Octombrie 2007, ora 10:52 

fbine ce ai facut,nu multe femei au curajul asta !ce zodie esti ?  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de Gabita22 la 3 Octombrie 2007, ora 15:11 

Balanta.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 3 Octombrie 2007, ora 19:55 

Si eu tot balanta.nu mi-a ajutat cu prea multe.Azi am o zi tare trista, mohorata si deprimata. Nu ma mai plac, nu ma mai vreau, nu mai ma simt bine eu cu mine. Nu mai zambesc, nu mai rad, nu mai imi salta sufletul de bucurie, nu mai adorm zambind, nu mai visez frumos, nu mai am nici o satisfactie, nu mai imi doresc nimic, nu ma mai motiveaza nimic, nu am nici un vis pentru care sa lupt, nu mai stiu sa sper, nu mai sunt fericita! da, astazi nu mai sunt fericita.astazi ma urasc, sunt lipsita de chef, bine dispozitie si rabdare. Azi oftez pana in adancul sufletului si inapoi si nu mai gasesc adancul ala. Cand ai ajuns la fundul prapastiei o iei in sus caci in alta parte nu mai ai unde. eu o iau in lateral si nu mai reusesc sa ma ridic. Nu mai am nimic.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de dhellya la 4 Octombrie 2007, ora 09:43 

Ba da!!!!Inca te mai ai pe tine!!!Iar daca vei continua in ritmul asta…te vei pierde definitiv!Crede-ma!Iar daca simti ca mai jos nu se poate, inseamna ca ai ajuns in fundul prapastiei iar ca sa te ridici e mai greu decat sa cazi, dar nu imposibil.Candva vei zambi de cea ce ai scris aici…  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de Gabita22 la 4 Octombrie 2007, ora 15:35 

annaiss, te inteleg perfect. Cred ca noi balantele traim mai intens decat ceilalti orice moment. Atat bucuria cat si tristetea pt noi au o alta dimensiune. Si pe deasupra tot timpul trebuie sa avem un motiv pentru a trai, pentru a zambi, pentru a fi motivate. Insa viata e atat de ciudata! Si atat de imprevizibila! Azi vezi totul negru insa maine totul se poate schimba! Trebuie doar sa te mobilizezi. De ce imi permit sa iti dau sfaturi? Pt ca am trecut prin ceea ce treci tu si cu aceeasi intensitate. Va trece, ai sa vezi. Ai nevoie doar de timp. Si daca imi permiti un sfat: du-te la biserica. Nu pentru o minune, ci pentru linistea ta. Pt a-ti clarifica gandurile. Bafta si capul sus!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 5 Octombrie 2007, ora 15:53 

nu cred ca asta e o chestiune care tine numai de zodia balanta,aidca s-a intamplat si altora,din alta zodie ,sa treaca prin asmenea stari,trebuie doar sa constientizezi ca ele sunt de moment,trecatoare si atunci totul -atentie- nu trece,pare mai usor  -(iaca gandire pesimista si la mine )  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de Kryssy la 6 Octombrie 2007, ora 19:18 

da, si eu tot balanta. si? si eu tot parasita de curand dupa o relatie de numai 6 ani si un pic. si eu tot intro ingrozitoare suferinta. si? n-am citit toate mesajele voastre dar in mare am inteles situatia lui annaiss si a alexei29, si probabil a multor altora. si eu am daruit tot ce se putea darui intro relatie si l-am considerat barbatul ideal, sufletul meu pereche, tot ce mi-as putea dori de la omul de langa mine. am gresit si eu poate, ca orice om. nimic grav, oricum nicioadat nu l-am inselat si nu l-am mintit. poate uneori n-am fost asa atenta la ceea ce-si dorea el cu adevarat cum poate nici el n-a fost mereu atent la dorintele mele. de foarte multe ori am trecut peste principii si am facut compromisuri pt a ne fii bine. a fost langa mine de fiecare data cand am avut nevoie, cand mi-a fost greu. Am fost mereu langa el si la bine si la rau, l-am sustinut din toate pdv si l-am incurajat, m-am bucurat alaturi de el pt reusitele lui si am suferit cu el pt esecuri. a fost uneori o relatie perfecta, alteori dureroasa. au fost multe greseli ale lui peste care am trecut cu repeziciune, crezandu-l si preferand sa cred din nou in el si in noi decat sa raman fara aceasta relatie. cu toate astea, de la inceputul acestui an s-au intamplat foarte multe care m-au facut sa sufar si de multe ori am vrut sa plec si el m-a oprit, de multe ori i-am spus sa plece si sa nu ne mai chinuim insa a ramas pt ca nu vroia sa ma piarda. realizam ca nu mai era nimic cum a fost odata si ca nu mai are viitor aceasta relatie si cu toate astea n-am putut rupe. mi-era teama de ce avea sa urmeze: cum sa stau fara el? cum sa traiesc fara el? nu pot sa respir fara el! si am indurat…si am sperat…si am tot incercat si acceptat multe.iata insa ca acum 2 saptamani a inceput sa se raceasca simtitor de mine insa tot nu vroia sa ne despartim. pana acum o saptamana cand ma suna sa-mi spuna sa nu-l mai caut ca e mai bine pt amandoi sa ne vedem fiecare de viata lui pt ca el o iubeste pe actuala prietena si vrea sa fie cu ea. insa dupa 2 zile mi-a trimis un mesaj ca regreta si ca numai pe mine ma iubeste si etc si etc. a fost o saptamana de groaza in care nu numai o data mi-a trecut prin cap sa ma sinucid. se juca pur si simplu cu mine.ieri am vb cu el si cu actuala lui prietena care stia cu totul altceva decat stiam eu. si asa am aflat foarte multe lucruri nu foarte placute despre idealul meu de barbat. si asta ce-i drept m-a ajutat, nu sa-l urasc, dar sa-mi debarasez sufletul de el.fetelor, un barbat care nu se decide ce vrea nu se merita tinut langa noi. e adevarat ca e teribil de greu sa accepti acest lucru, dar mai devreme sau mai tarziu tot vom trece prin asa ceva. nu are rost sa ne tot amagim. avem o singura viata de trait, destul de scurta. nu stim cand se va termina. si atunci, pt ce s-o traim in atata suferinta? pt cine? sa va spun eu pt cine mi-am irosit poate cei mai frumosi 6 ani din viata(am 26 ani)? pt un barbat care numai anul acesta m-a inselat cu 3 fete si care mie imi jura ca nu mai e nimeni in viata lui, ca numai pe mine ma iubeste si ma vrea in viata lui, ca eu sunt… si eu dreg… si el fara mine…poate ca era adevarat dar nu suficient cat sa se hotarasca odata ce vrea de fapt.Asa ca incercati sa va ganditi la voi mai mult decat la el si sa faceti astfel sa va fie voua bine, dar realist nu visator.stiu ca e greu, si mie mi-e foarte greu sa accept. da, mi-e dor de el. da, poate l-as dori inapoi. dar nu pe cel care l-am cunoscut acum o zi, ci pe cel care credeam eu ca e. si am devenit constienta ca decat sa-l inventez mai bine sa-l caut pe cel care intradevar este asa. cat mai e timp.va pup pe toate si va doresc sa va treziti azi din acest vis “frumos” pt ca maine se va transforma intrun cosmar. si sa cautati dragostea adevarata si sincera, si nu in ultimul rand, respectul de sine.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de mimish la 7 Octombrie 2007, ora 19:02 

kryssy, cata dreptate ai! meriti felicitari pt hotararea aleasa!  din cand in cand trebuie sa deschidem larg ochii, pt a ne vedea si pe noi, nu numai pe ceilalti!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de estella la 7 Octombrie 2007, ora 20:20 

Am trecut si eu fetelor prin o experienta asemanatoare.Mai mult de an a durat joaca de genul ’suntem impreuna, te iubesc, dar acum nu sunt capabil de o relatie normala’. Simteam ca innebunesc.Il iubeam enorm, il iubeam neconditionat, acceptam orice pentru a bucatica din iubirea lui. Am simtit apoi ca am ajuns la limita, ca imi pierd controlul, ca ma pierd pe mine insami. Am fost la pamant, deznadajduita, trista, pustiita, moarta. Dar am invins, fetelor. M-am indepartat de el. M-am regasit pe mine insami. Am fost in Franta o saptamana in vara asta si am cunoscut oameni noi, am vizitat locuri minunate. Mi-am regasit sufletul. Mi-am dat seama ca mai exista valori in lumea asta pentru care merita sa existi. Am simtit ca sunt mult mai mult decat umbra care am devenit pentru el. Am venit acasa si cand m-a cautat iar, l-am respins. Pur si simplu i-am zis ca totul s-a terminat. Am mers 5000 de km sa scap de el si ma simt foarte bine acum, nu mai vreau sa reincep jocul. Lasul s-a multumit cu acest raspuns!!! A m-ai incercat sa ma convinga cu obisnuitele clisee, dar a vazut ca de data asta nu tremur in fata lui si sunt total schimbata, mai hotarata, mai calma. Si-a dat seama ca am scapat de sub vraja lui. Si de atunci nu m-a mai cautat. Normal. Nu mai pot fi papusa lui, nu ma mai poate controla…Acum eu ma simt mult mai bine. Sunt mandra ca am trecut si peste asta. Sunt mai puternica. Inca nu am intalnit iubirea. Dar stiu ca va veni. Si de data asta nu ma voi mai multumi cu iubirea cersita. Nu voi mai incerca niciodata sa iubesc pentru doi. Pt. ca nu tine.Bafta fetelor. Nimic nu e imposibil. Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 8 Octombrie 2007, ora 11:03 

mai,astia nu-s barbati,sunt niste lasi,niste baietei frustrati  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de Kryssy la 8 Octombrie 2007, ora 21:33 

ms mimish. mai rau e ca am inteles asta pe propria-mi piele, si dupa ceva timp. n-am vrut sa-i ascult pe cei de langa mine. dar important e ca am reusit sa-mi intorc ochii spre mine. felicitari si tie estella.va pup pe toate. Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de zooey la 9 Octombrie 2007, ora 10:21 

estella, interesanta exprimarea … “Nu voi mai incerca niciodata sa iubesc pentru doi”. Cred c-ai pus punctul pe i. Te felicit c-ai reusit sa te eliberezi si sa fii impacata cu tine insati.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de oanluc la 11 Octombrie 2007, ora 16:20 

ciudat… am crezut ca sunt singura care traieste o poveste bizara!sutn intr-o relatie ciudata de vreo 6 ani…aproximativ.m-am indragostit in timp de el.n-am crezut ca-l voi iubi.si el s-a indragostit de mine. nici el nu a crezut ca ma va iubi.clipe minunate,zile insorite,certuri furtunoase care treceau cum apareau.au trecut anii studentiei…ceva s-a rupt.trebuia sa ne casatorim vara trecuta.atatea planuri si ce emotie!!!ma visam mireasa seara de seara.rochia cumparata, nasii alesi, lume invitata si brusc decide impreuna cu parintii lui ca el nu e pregatit. sa mai amanam un an si apoi imi promite ca ne casatorim.lacrimi, ura, cuvinte dure, nopti interminabile de parca dumnezeu ma pedepsea jucandu-se cu clipele, mesaje sfasietoare din partea amandurora… nu stiam, nu puteam si nu vroiam… o durere cu mult peste puterile mele sau ale noastre. totusi el nu era pregatit.dupa 6 ani el nu era pregatit.doar ma iubea!!! imi jura ca ma iubeste dar nu e pregatit. care e logica? care? eu nu pricep. poate ma invata cineva. si acum dupa atata timp plang si ma doare. l-am iertat si am acceptat sa asteptam pana la anul viitor. dar mai sunt vreo 9 luni pana in iulie cand ar trebui sa ne casatorim iar el imi zice ca poate ca ar fi mai bine sa nu facem nunta ca nu sunt bani etc. eu vreau sa fiu mireasa. vreau familia alaturi. el nu. nu se implica in nimic. imi zice ca nu are bani. eu simt adanc in sufletul meu ca momentul asteptat nu va avea loc. si ma intreb daca chiar imi doresc sa aiba loc totusi acel moment. nu vreau sa ia el toate deciziile, nu vreau sa ma traiesc cu indoiala in suflet… si totusi cred ca il iubesc si mi-e greu sa-i spun adio. intr-adevar mi-e frica de intamplare si mi-e frig. incotro s-o iau?  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 12 Octombrie 2007, ora 14:58 

iti zic eu,te-a prins ca ti-e frica,s-a prins ca esti dependenta de el,si deja se joaca cas-a plictisit !mai bine lasa-l singur,un ragaz de timp,altfel nu vad cum sa-i vina mintea la cap-eu inca ma minunez:vorbesti serios dupa 6 ani nu e inca pregatit???dar cat le trebuie,Doamne,60 ?incep sa regret timpurile de altadata cand erau petitori, te cereau si alegeai unul din ei, si te maritai la 20 ani  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de zooey la 12 Octombrie 2007, ora 17:14 

vise, neica, vise:) Ce-a fost s-a dus si dus ramane. Cu asta ne alegem in zilele noastre, cu necopti, neseriosi, indecisi, etc, etc. Bafta ne doresc!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de rozzy47 la 12 Octombrie 2007, ora 22:25 

zooey,si celorlalte fete care gindesc la fel despre barbati:eu nu cred ca sunt necopti…dimpotriva! Neseriosi si indecisi,da,dar cum au ajuns asa? Oare nu fetele,femeile care accepta relatii sexuale in afara casatoriei,i-au afcut sa fie cum sunt? Am vazut fete care se ofera pe tava,si daca ea este de multe ori cea face face pasul,cum sa se mai gindeasca barbatii la insuratoare? Si cum sa te legi de una,pe viata,cind sunt in jurul tau atitea tentatii? Uitati-va numai la stilul vestimentar:chiar pe frig,gegi cit mai scurte,sa se vada burtica…Haideti sa ne judecam si pe noi insine,sa vedem cit de superficiale si frivole putem parea,datorita tinutei,atitudinii,diverse accesorii la moda,ca piercingurile…Azi chiar,fiind intr-un mijloc de transport in comun,am auzit o replica a unei fete dintr-un grup galacios,care sustinea ca infinitul este un…cirnat lung,din care maninci si nu se termina niciodata! Prima replica,in gindul meu,a fost:si prostia este infinita…Apoi,as fi vrut sa o trimit la DEX…Va las pe voi sa cugetati ,mai departe….  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de Kryssy la 12 Octombrie 2007, ora 23:32 

pt oanluc: e greu de zis ce sa faci, cand inima iti spune una si capul alta. cunosc perfect situatia. stii unde s-a ajuns: la alta care nu arde de nerabdare sa se casatoreasca cu el. daca nu vrea acum, dupa atata timp, parerea mea, nu va vrea nici mai tarziu si risti sa pierzi timp din viata ta in continuare langa cineva care nu te merita. eventual ia o pauza mai lunga (decideti amandoi cat) dar in timpul acela fara absolut nici o legatura intre voi. tu probabil stii ce vrei dar el nu. atunci poate isi va da si el seama. si daca va fii sa te vrea cu adevarat va face pasul, daca nu, vezi-ti de viata ta. vorbesc strict din experienta. iti doresc sa fii tare si sa stabiliti odata pt totdeauna daca veti merge pe acelasi drum amandoi sau nu. eu, sincer, iti doresc sa fie asa, dar…ma indoiesc.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 13 Octombrie 2007, ora 11:22 

rozzy “Oare nu fetele,femeile care accepta relatii sexuale in afara casatoriei,i-au afcut sa fie cum sunt?” dar cine zice ca accepta ?eu una nu accept,si mai sunt pe aici care sunt de parere ca sunt necopti si totodata nu accepta asa ceva!esti culmea cu bl;amatu femeilor pt neseriozitatea barbatilor,dar ce ,ei n-au creier,ei daca ar vrea ceva serios i-ar retine ceva?crezi ca oanluc e de acord cu relatiile de care zici tu ?ea ce vina are ??sau alte fete care au patit-o dupa 6 ani ???sa fim realisti  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 13 Octombrie 2007, ora 11:24 

stai ca acum mi-am dat seama ce ai zis!  intelesesem altceva : ca accepta infidelitati din partea partenerilor-tu te referi la faptu sa te mariti virgina cred- pai ce ,ei se marita virgini?in asta sta sufletul femeii,in himen???esti jalnica rozzy  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 13 Octombrie 2007, ora 11:25 

Kryssy,si eu sunt de parere cu tine-e bine sa ia o pauza,si sa -si refaca viata ,fara el -sa-si dea si el seama ce vrea  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 13 Octombrie 2007, ora 12:13 

Subscriu celor au spus ca barbatii sunt indecisi, neseriosi, superficiali.Am avut un moment in care am crezut ca e de vina varsta. Ina am cunoscut barbati la toate varstele, de la 22 la 39. Nu e vorba doar de asta. Sunt intr-adevar cazuri in care sunt asa din cauza altor femeie care le-au trecut prin viata, sunt cazuri in care poti da vina pe lipsa de experienta, pe imaturitate. Sunt cazuri in care sunt asa din cauza mediul in care se invart, si in care nu pot face nota discordanta daca sunt inconjurati de burlaci sau barbti insurati care isi fac de cap. Insa, indiferent din ce categorie ar face parte, indiferent de ce varsta ar avea, eu nu le gasesc o scuza celor care stau indeajuns de mult timp cu o femeie incat sa cunoasca, sa inteleaga ca nu e ca celelalte, ca nu l-ar insela, ca nu i-ar face rau, ca nu vrea sa-i puna o verigheta pe deget din a doua saptamana de relatie, ca nu multe lucruri de care fug ei si totusi raman la fel de indecisi si supreficiali.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 13 Octombrie 2007, ora 15:25 

mda,trist,dar adevarat,nici eu nu pot intelege asta alexa  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de rozzy47 la 13 Octombrie 2007, ora 18:55 

raspuns pentru lief….nu ma refer numaidecit la virginitate;am vrut doar sa subliniez ca ne oferim prea usor si suntem judecate ca atare.Ai stat vreodata sa asculti parerile barbatilor despre noi,femeile? Mie mi-a placut mereu sa ascult;si crede-ma,nu am prea auzit barbati sa vorbeasca despre sexul slab cu respect.Ne judeca la fel de aspru,cum ii judecam si noi,ba chiar mai rau…Si totusi,avem nevoie unii de altii…Si mai sunt oameni care,intr-o lume a decadentei,mai spera sa gaseasca iubire,tandrete,respect…  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 15 Octombrie 2007, ora 00:25 

alexa,rozzye de parere ca aici ai gresit,ca nu te-ai pastrat virgina pt el pana dupa casatorie :))) ce aberatie  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 15 Octombrie 2007, ora 00:29 

stii ceva rozzy,putin imi pasa de cei ce ma judeca,si nu cad in plasa “uite ce zic altii”!cine ma place,ma place cum sunt,si stii ceva,barbatii care barfesc asa mult femeile sunt frustrati ca nu le au,si tocmai p-alea “proaste” si “urate” de fapt le plac!ca tdespre virignitate…esti depasita rau ,nu inseamna ca esti decadenta daca te culci inaitne de casatorie cu cineva,ca respectul si valorile unei persoane nu stau in himen si cel ce judeca este doar Dumnezeu  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de Kryssy la 15 Octombrie 2007, ora 20:50 

bravo lief! intru totul de acord cu tine daca stai sa-ti faci viata dupa vorba satului n-ajungi niciunde. oricum lumea vb. si ai dreptate si in privinta barbatiilor, si in privinta himenului  poop:*  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de rozzy47 la 15 Octombrie 2007, ora 23:37 

lief,chiar nu poti,ori nu vrei sa ma intelegi…Am si subliniat ca nu este vorba despre virginitate,neaparat…Spun doar ca dragostea are jocurile ei,intre care acela al inaccesibilitatii,a da barbatului senzatia ca esti o cetate care trebuie cucerita,deoarece capitularea nu-ti da betia triumfului…Barbatii sunt niste cuceritori,asadar lasati-i sa va cucereasca printr-o curte asidua…Nici nu judec deloc pe nimeni;dragostea are atitea capricii neintelese de ratiunea lucida! Noi insine nu ne putem explica de ce simtim intr-un fel si nu altfel;cum ne-ar putea,atunci,intelege altcineva strain,care judeca din exterior,neimplicat emotional,ori care nu a trecut printr-o experienta asemanatoare?Imi pare rau ca nu ne intelegem,poate ca am scris ceva care te-a montat definitiv impotriva mea…Am vrut doar sa subliniez ca si barbatii ne judeca rau pe noi,nu numai noi pe ei…Si mai vreau sa spun ca trainicia unei relatii nu este direct proportionala cu timpul scurs…Poti trai o iubire sincera si curata,in citeva zile,sau ore,si te poti complace intr-o minciuna,ani de zile…Nu sunt o puritana,nici o moralista;incercam doar sa vorbesc despre lucruri traite,vazute,auzite…Dar dragostea e ca un diamant:are atitea fatete! De aceea este si greu sa ajungem la un acord…parerile sunt foarte impartite;dovada:numarul mare de comentarii.Poate ca ma voi face mai bine inteleasa,daca voi spune ca nu-mi displace sexul,dimpotriva..insa este cu mult mai bine si mai frumos,cind faci dragoste!  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de dhellya la 16 Octombrie 2007, ora 08:31 

Ai dreptate…  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 16 Octombrie 2007, ora 15:42 

rozzy “Oare nu fetele,femeile care accepta relatii sexuale in afara casatoriei,i-au afcut sa fie cum sunt?” nu asta ai afirmat?la asta am raspuns!cat despre barbatii sunt cuceritori,cum sa mai fii o cetate dupa ani de casatorie,trebuie inca sa faci pe capricioasa dupa ce ai impartit casa si anii cu un barbat ?? si de ce poti trai o “iubire sincera si curata,in citeva zile,sau ore”,pentru ca barbatii alesi de tine fug sa cucereasca alta cetate ?nu,eu nu sunt de acord cu fuga de dinainte de lupta, si pana nu se consuma tot nu plec ma ideparte ,chiar daca privesc infrangerea!daca le permiti sa te judece (in sensul ca te afecteaza si joci dupa cum canta ei ) tocmai de asta te judeca,daca nu ai baga in seama,nu ar mai judeca!cam asa procedeaza ei,nu sunt afectati ca sunt judecati de femei,se comporta la fel ,si femeile sunt nevoie sa-i accepte asa,pe cand ei nu se vor schimba  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 16 Octombrie 2007, ora 15:45 

remarca de la sfarsit iarasi dovedeste ca tu chiar ai ceva impotriva cu femeile care nu stau virgine pana la casatorie !de unde stii tu ca inainte de casatorie nu e mai mult decat sex?sau ca dupa casatorie tu ramai doar o partida de sex pt barbatu tau la un moment dat ?sau daca nu ai parte deloc,ca el nu poate si afli atunci ?:)  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 16 Octombrie 2007, ora 15:45 

chiar ai ceva impotriva femeilor -* scuze,graba  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de lief la 16 Octombrie 2007, ora 15:46 

vreau sa te mai intreb ceva: impotriva barbatilor care nu se casatoresc virgini ai ceva impotriva ?sau ei sunt …”experimentati” sa zicem si tocma buni pt viitoarea mireasa ?  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de bite_claudia la 18 Octombrie 2007, ora 10:32 

interesanat pov.ta ..trista …amuzanta dar si adevarata..dar fi stapana pe tine invata sa stii cand gasesti pers.potrivita nu te atasa de oricine..barbatii exista si care ofera iubire nu doar astepta..intrebarea e..tu stii ce cauti?sau pur si simplu te arunci in bratele lui fara..sa astepti nimik..aici gresesti mult..noi femeile meritam iubire si atentie respect,,,dak nu gasesti toate astea intr o rel..mai bine las o balta..vb din proprie ex…  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de mirela_0811 la 23 Octombrie 2007, ora 23:18 

buna, fetelor…va urmaresc mesajele de ceva timp si ma gandeam ca poate si povestea mea vi se va parea interesanta. in acelasi timp ma gandesc si la un sfat din partea voastra.spuneti ca barbatii sunt cei nehotarati… dar ce ne facem noi, femeile nehotarate? ce ne facem daca dupa 5 ani iubirea a trecut dar totusi nu ne putem rupe de el? eu sunt intr-un impas sentimental destul de greu de explicat. in timp ce inca eram cu prietenul meu am cunoscut pe altcineva de care se pare ca imi place mai mult decat credeam. acesta din urma nu a aceeptat ca eu mai am o relatie si desi am luat o pauza cu prietenul meu, nici acum nu prea mai vrea sa stie de mine. Am luat o pauza cu prietenul meu nu din cazua lui ci din cauza ca abia acum am avut curajul sa fac asta. lucrurile s-au deteriorat intre noi mai demult. si din pacate el continua sa strice si mai mult cu stari de crize, cu betie si scandaluri…daca vreuna dintre voi a mai trecut prin asa ceva, va rog sa ma sfatuiti.cu drag, mirela (25 ani)  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 24 Octombrie 2007, ora 10:32 

Intr-un fel cred ca te inteleg. Si eu am avut o relatie de 5 ani, extrem de frumoasa de altfel, cea mai frumoasa relatie din viata mea. Insa dupa 4 ani m-a inselat, l-am iertat insa lucrurile nu au mai fost la fel. Am mai stat un an si eram excat ca si tine intr-un impas. Pentru ca stiam ca nu il mai iubesc cum o faceam, ca relatia nu mai merge nicaieri si totusi nu ma puteam dezlipi de el. Stiam ca trebuie sa se intample ceva important care sa ma rupa. Si acel ceva a fost de fapt cineva. ca si tine am cunoscut un barbat, care mi-a placut mai mult decat un simplu flirt. Nu imi puteam insela iubitul desi el o facuse cu mine, asa ca am ales sa plec. Relatia cu celalat nu a mers foarte multe vreme dupa aceea. Am inteles ulterior ca nu fusese de fapt decat un om de care m-am folosit poate involuntar pentru a iesi din acea poveste./  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 24 Octombrie 2007, ora 10:37 

Nu pot spune ca nu au existat regrete. Insa ele te cuprind mai tarziu cand pici intr-o stare de melancolie dupa vremurile trecute sau cand crezi ca nu vei mai gasi ce ai pioerdut,. astea sunt trecatoare. daca faci pasul asta stiind ca e cel mai bun lucru pentru tine…fa-o, nu sta prea mult pe ganduri. Si eu am regretat…dar acum gandind la rece stiu ca as face acelasi lucru.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de annaiss la 24 Octombrie 2007, ora 22:49 

salutare. va zic din nou. nu am mai scris demult. am mai citit pe aici…pe mess nu prea va prind, ba nu sunt la pc, ba nu sunteti voi online.care mai e starea voastra? vreo veste buna?ca eu tot in shit sunt si ma complac.am semi cunoscut pe cineva, cu care vb destul de des, insa tot nu ma pot desprinde.astept lucruri si evenimente noi.mi-ar placea sa mai scrieti aici, sa vad ce mai faceti, cum o mai duceti.va pup pe toate.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de mirela_0811 la 25 Octombrie 2007, ora 00:13 

multumesc alexa. pentru prima oara simt ca cineva ma intelege.m-am cam rupt si de unul si de altul…sau cred ca mai mult ei de mine: iubitul la insistentele mele de a lua o pauza si de a nu ma mai cauta si amantul (ca sa ii spun asa) tot la insistentele mele de a ne mai vedea. cred ca il sperii cu ceva, nu stiu exact… oricum e un tip ciudat. si stii: te atrage exact ceea ce nu trebuie, ceea ce stii ca e interzis, ceea ce te face sa iti sara inima de emotie…daca as putea sa inteleg ce e in capul lui atunci cand se ascunde de mine si nu mai da niciun semn si atunci cand imi trimite melodii cu mesaje de dragoste si imi cere poze…oricat am spune, barbatii ne conduc viata mai mult sau mai putin.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de alexa29 la 25 Octombrie 2007, ora 08:46 

mirela in ce-l priveste pe el, ce gandeste nu ma aventurez sa-ti dau vreun sfat. Mi-am petrecut ultimele 6 luni cu un barbat pe care l-am iubit si il iubesc mai mult decat orice pe lumea asta. Un barbat care din prima clipa cand a stiut si a simtit asta a facut tot ce i-a stat in putere sa ma raneasca in mod constant, in toate formele, in toate modurile, cuvinte pe care nu mi-as fi imaginat vreodata sa le primesc. am continuat sa-l iubesc, poate mai mult, crezand ca o proasta ca voi reusi cu dragostea mea sa salvez povestea. A disparut intr-un final. la propriu. A ales sa dispara fara nici un cuvant, fara nicio explicatie, fara nimic. Probabil ca a fost ultimul lucru care ma va rani. Am obosit sa mai incerc sa inteleg. In punctul asta nici macar nu mai vreau sa stiu ce s-a intamplat. Si intr-un fel ma simt usurata ca in sfarsit s-a terminat. Acum nu-mi ramane decat sa-mi intredpt atentia doar asupra mea si a oamenilor din jurul meu care chiar merita. fa si tu acelasi lucru. I-ati un timp doar pentru tine, descoase-te singura, incearca sa te de regasesti pe tine cea care esti acum, fa-ti o lista cu prioritati, adevaratele prioritati.  Raporteaza limbaj inadecvat 

Trimis de la 12 Noiembrie 2007, ora 14:20 

Am citit toate mesajele si sincer ma regasesc in situatia multora dintre voi.O relatie de 9 ani si ceva s-a incheiat.Am trait pt acest om 6 ani de zile fara sa stiu de nimic.Am fost langa el cand i-a fost greu,am fost umarul pe care a plans.Am mers pe principiul ca atata timp cat simti ca inca mai merita trebuie sa incerci.Si am incercat…Doamne cat am incecat..prin discutii,prin lacrimi,disperare si uneori amenintari.M-am trezit in fata unui om care punea munca si banii pe primul loc.Ani de zile m-am scrificat si am acceptat acest loc secund in ideea ca fiecare om are niste aspiratii si binenteles in ideea de a avea candva sansa de a realiza ceva in viata.Am incercat,am plans in liniste ori de cate ori desi eram langa el ,ma simteam singura.Ne iubeam insa pt el erau alte lucuri mult mai importante.Dupa 6 ani am tras o linie si mi-am dat seama cat de mica sunt,mi-am dat seama ca am uitat sa traiesc pt mine dar cel mai important am uitat ce inseamna dragostea in 2.l-am iubit enorm si nu am avut curajul sa renunt oricat de greu mi-ar fi fost insa am ales sa caut in alta parte ceea ce-mi lipsea:o atingere,o privire,un cuvant,apropiere.L-am tradat,dar l-am tradat pt ca nu mai puteam.El nu intelegea ca il vreau pe el si doar atat.am cautat la altul lucurirle pe care in mod normal trebuia sa le primesc de la el.ajunsesm intr-un punct in care el aflase si ma simteam vinovata.vroiam sa renunt chiar daca ma durea.atunci nu m-a lasat el.am auzit cuvinte de genul “mi-am dat seama ca nu pot trai fara tine,ca esti femeia langa care vreau sa adorm…Ca o proasta am crezut in acele cuvinte,am crezut in schimbarea unui om si mai ales am crezut in el care batuse mii de km sa ma caute si sa-mi ofere un inel in fara Domului din Milano.Ei bine dragele mele,am crezut ca D-zeu l-a facut sa inteleaga ca am fost mereu acolo langa el,asteptand in liniste ca el sa ma vada.E adevarat,m-a vazut insa pt cat timp credeti?Cateva luni iar apoi am revenit la aceeasi singurate.au mai trecut 3 ani de zile,ani in care am tradat fiecare din nou insa nu ne-am lasat unul de altul.ani in care marile despartiri incepeau din puncul nostru de vedere cu un nou inceput.N-a fost asa.Ne-am despartit dupa 9 ani pt ca el nu putea uita tradarea mea.Ce ironie!Eu n-am putut uita lacrimile,incercarile si mai ales indiferenta.Sunt singura acum de 3 luni imediat.Doamne cat de greu a fost,cate lacrimi au mai curs,cat rau mi-am mai facut singura.Am ajuns sa realizez ca acel principiu dupa care ma ghidam nu mai exprima realitatea.”O sa incerc atata timp cat inca simt ca mai merita!”ei bine dupa aceasta disperare care m-a terminat 2 luni de zile fizic si psihic am realizat ceva:el omul pe care il iubesc mai mult decat viata NU MAI MERITA!Mi-am schimbat munca(lucram cu el),am renuntat la un job bun pt ca stiam ca in preajma lui nu voi putea niciodata sa fiu linistita,am renuntat la prietenii comuni cu riscul de a ramane singura,am plecat in strainatate in concediu iar accea distanta desi nu m-a facut sa-l iubesc mai putin,ba din contra,m-a facut sa realizez ca merit mai mult,ca pot mai mult.Am incercat totul:am devenit mai nou studenta,mi-am schimbat coafura,stilul vestimentar si cel mai important pt prima data dupa atata timp m-am privit in oglinda si mi-am dat seama ca sunt frumoasa.Si sunt frumoasa in primul rand pt mine,sunt puternica pt ca ani de zile am fost slaba,sunt mai ambitioasa pt ca ani de zile totul s-a invartit numai in jurul lui.E greu!E tare greu!Sunt alta e adevarat insa durerea asta nu dispare…ma termina,nu-mi da pace.Am momente in care simt ca n-am sa mai pot iubi,ca n-am sa pot uita,ca umatoarea intalnire cu el ma va face sa cedez si ca toata aceasta schimbare a mea va fi doar o aparenta.Inca ne iubim…stiu,simt,cred lucrul asta…insa in acelasi timp simt ca iubirea nu este deajuns.o relatie inseamna mult mai mult.Cineva mi-a spus candva ca o iubire adevarata este in 3:tu persoana iubita si D-zeu!poate asta a si fost.Am fost numai 2…..  Raporteaza limbaj inadecvat