joy

Există oameni pentru care zilele sînt numărate şi, în ciuda acestui fapt, sfidează sfîrşitul cu o voinţă de fier…

Şi oameni care au în faţa lor o viaţă şi, cu toate astea, refuză să mai trăiască.

De ce apreciem ce avem abia atunci cînd e prea tîrziu?

Joy

Din categoria “primite pe mail”

Nu aveti ce sa vedeti la televizor? V-ati saturat de analisti-comentatori
care habar nu au câte urechi au? V-ati saturat sa asteptati ca guvernul
Boc  sa înceapa sa lucreze? Ati obosit sa ghiciti cine va fi ministru de
interne  saptamana viitoare? Romania va plictiseste? Înainte sa emigrati,
încercati…

Lista anti-depresie a lui Stash

1. Plimbati-va cu masina. Parcati la marginea drumului, puneti-va ochelarii
de soare si scoateti pe geam uscatorul de par. Îndreptati-l catre masinile
care vin din fata. Acum numarati cîti soferi franeaza brusc în fata
voastra!

2. Reîncarcati automatul de cafea din biroul vostru cu cafea decofeinizata
timp de trei saptamani. Cînd toata lumea va fi depasit dependenta de
cafea, schimbati-le cafeaua cu ESPRESSO.

3.  Daca scoateti bani la ghiseul bancii la rubrica « scopul folosirii
banilor » scrieti « pentru marijuana ».

4. Cînd sunteti pe un coridor, sariti în loc sa mergeti. Apoi încercati
sa numarati cîte persoane se uita la voi crucis!

5. Daca sunteti la restaurant si vreti sa comandati ceva, cereti « apa
plata dietetica ».

6. Sunati-va prietenii cu cinci zile înainte sa mergeti la o petrecere si
spuneti-le ca nu veti  putea fi prezent din cauza unei dureri de cap.

7. Cînd scoateti bani de la ATM, apucati-va de strigat din toti rarunchii
« Am castigat! Am castigat! »

8. Daca va aflati într-o gradina zoologica, luati-o brusc la fuga catre
parcare strigand îngrozit « Salvati-va! Au scapat toate animalele! »

9. Daca aveti copii, la masa de seara spuneti-le ca din cauza recesiunii va
trebui sa renuntati la ei!

10. La farmacie, cumparati o cutie de prezervative si dupa aia întrebati
farmacistul unde este cabina de proba!

Va garantez ca dupa ce veti fi încercat toate cele zece puncte din aceasta
lista, veti suferi de orice mai putin de depresie!

Joy

1. De ce proştii ajung lideri şi îşi găsesc adepţi?

2. De ce şoferii de taxi sînt cei mai nesimţiţi şoferi?

3. De ce promovează mass-media toţi imbecilii/imbecilele pe motiv că asta cere publicul?

4. De ce îşi doresc unii să moară capra vecinului?

5. De ce este joia coadă la cărţile de la Adevărul dacă sîntem un popor de inculţi (ascult Cîrcotaşii, era să scriu “inculturişti” )?

6. De ce ne este frică de cuvintele “te iubesc”?

7. De ce petrecem atît de puţin timp cu oamenii dragi?

8. De ce mor oamenii buni mai devreme decît cei răi?

9. De ce sinceritatea deranjează?

joy

În adîncul sufletului ştie că nu mai poate să schimbe nimic, că, oricît şi-ar dori, nu mai poate să-l schimbe…

S-a învăţat aşa… Solitar, retras, mereu pe fugă, trăind auster şi încrîncenat. E drept că experienţele vieţii te fac uneori să te retragi într-o lume a ta, acolo unde, cel puţin la nivelul mentalului tău, simţi o oarecare siguranţă.  Dar trebuie să îţi mai păstrezi şi un dram de luciditate ca să înţelegi că nu toţi oamenii îţi sînt duşmani. Dacă nu dai nimănui nicio şansă, cum mai poţi să observi că alături de tine mai sînt şi oameni care te iubesc? Ea ştie că, dacă ar primi o şansă măcar, lucrurile s-ar schimba şi el ar putea fii din nou fericit

Aşa că nu mai are ce face. Poate doar să privească, să sufere odată cu el şi să-i respecete alegerea. Pe care, între noi fie vorba, n-o aprobă şi nici n-o înţelege.

Aşa cum nu înţelege nici încăpăţînarea cu care l-a luat pe “nu pot” în braţe. Se agaţă de aceste două cuvinte cu o îndîrjire fantastică! Nici măcar nu vrea să încerce să vadă dacă într-adevăr nu poate. Poate că poate, poate habar nu are de ce e în stare…

Mă rog, pînă la urmă trebuie să accepte că există şi astfel de oameni. Dar e atît de greu, trebuie să fii un om destul de puternic ca să ieşi din “bătălia” asta cu inima neşifonată.

Este atît de greu, uneori, să iei lucrurile aşa cum sînt…

Joy

 Primite pe mail, dar tare potrivite, in orice moment…

Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta.
(N. Iorga)

Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea.
(Georges Brassens)

Timiditatea - un defect al oamenilor mari, tupeul - defectul oamenilor mici.
(Maurice Coyaud)

Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decat sa fii pesimist si sa ai dreptate.
(Jack Penn)

Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar.
(Peter O’Toole)

Numai dupa invidia altora iti dai seama de propria ta valoare.
(Tudor Musatescu)

Nu judecati oamenii dupa cei cu care se aduna. Nu uitati ca Iuda avea amici ireprosabili.
(Ernest Hemingway)

Daca gasesti un drum fara obstacole, probabil ca drumul acela nu duce nicaieri.
(J.F.Kennedy)

Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti.
(David Dunham)

Nimic nu costa mai mult decat nestiinta.
(legea lui Moisil)

Munca in echipa presupune in primul rand sa-ti pierzi jumatate din timp
explicandu-le celorlalti de ce nu au dreptate.
(George Wolinski)

Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce in ce mai buni, fie se transforma in otet.
(Papa Ioan al XXIII-lea)

Daca vrei sa stii cine este un om, da-i o functie de conducere.
(Robert Brasillach)

E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra.
(Jules Renard)

Eficienta este cea mai inteligenta forma de lene.
(David Dunham)

Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei.
(Sigmund Freud)

Daca ai impresia ca educatia e scumpa, atunci incearca sa vezi cum e ignoranta.
(Andy McIntyre)

Nimeni nu e de neinlocuit dar - uneori - este nevoie de mai multe persoane pentru a inlocui una singura.
(ClaireMartin)

Violenta este ultimul refugiu al incompetentei.
(Isaac Asimov)

Cel mai greu lucru de pastrat e echilibrul.
(Jean Grenier)

Oboseala si lenea au aceleasi simptome.
(Bissane de Soleil)

Exista batalii pe care e bine sa le ocolesti; nu din teama ca le-ai putea pierde, ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu-le.
(Gelu Negrea)

 A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare intelepciune.

( Cicero )

Cand muncesti, joaca-te. Munca, daca este o datorie, te ucide.
(Max Jacob)

Un prost care nu spune nici un cuvant nu se deosebeste de un savant care tace.
(Moliere)

In politica, prostia nu e un handicap.
(Napoleon)

Daca astepti momentul potrivit, te intrec altii care nu-l asteapta.
(Woody Allen)

Care crezi ca este cea mai “adevarata”?

Joy

Ok. Îmi dau seama că în ultima vreme mi-am cam lăsat frustrările să “zburde” libere pe blog. Iar blogul meu, săracul, nu este, n-a fost şi nici nu vreau să ajungă a fi vreodată un loc unde se adună toate plîngerile, lamentările şi nereuşitele mai mult sau mai puţin personale. Aşa că, promit că asta este ultima oară cînd vă mai obosesc cu lucruri negative. Dacă vreţi negativism găsiţi pe circa 90% dintre bloguri şi cam în 70% din media.

Vreau să mai spun doar atît: sîntem un popor de şpăgari, de mituitori şi de mituiţi, de lipsiţi de coloană vertebrală. Luăm şi dăm şpagă cu aceeaşi uşurinţă cu care cumpărăm o pîine atunci cînd ne este foame.

De ce am ales subiectul? Am plecat de la o discuţie surprinsă între doi colegi, dimineaţă, care abordaseră, printre altele, şi problema medicilor. Dar nu la ei fac referire acum, în mod special, ci la felul nostru de a fi, atunci cînd vine vorba de şpagă.

Este un cerc vicios, ştiu. În mintea noastră s-a înrădăcinat ideea că dacă nu dai şpagă în anumite situaţii nu obţii ceeea ce , în mod normal, ţi se cuvine şi fără să bagi mîna în buzunar. Am întîlnit oameni care dădeau şpagă chiar şi atunci cînd beneficiau de un serviciu pe care aleseseră să îl plătească, tocmai pentru a evita o astfel de situaţie.

Şi atunci, stai şi te întrebi: dăm şpagă pentru că, aşa cum stau lucrurile la noi, în momentul de faţă, nu se poate altfel în anumite situaţii, sau dăm şpagă oricum, oriunde, doar  pentru că, psihologic, ne dă impresia că avem un avantaj?

Şi întrebarea cea mai “grea”: credeţi că vom scăpa vreodată de acest obicei? 

Joy