Mi-a picat în mână acum câteva zile un mic pliant din care am aflat despre canonizarea, pe 10 Mai anul acesta, a unui ţăran năsăudean care a trăit pe vremea habsburgilor. M-a impresionat povestea lui, şi cred că merită să v-o împărtăşesc şi vouă…
Aseară, vestea unei nenorociri pentru patrimoniul României a căzut ca un trăsnet: Biserica Evanghelică din Bistriţa a luat foc ! Nu mi-a venit să cred când am urmărit în direct la televizor cum se prăbuşea acoperişul turnului său inconfundabil, reper al Evului Mediu transilvan…
Un monument istoric de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 600 de ani, pomenit în bulele papale şi simbolul unuia din cele 7 burguri ale Transilvaniei, ardea sub privirile neputincioase ale localnicilor şi chiar ale pompierilor, care nu erau în stare să facă prea mult, în condiţiile în care nu aveau utilaje pentru a interveni la înălţime. Ţi se rupea inima… (Citeşte mai departe)
Fascinat şi eu de acest Om şi Român adevărat, am să preiau aici de pe blogul scriitorului Răzvan Codrescu (cunoscut publicului mai larg prin articolele publicate în Revista “Lumea Credinţei”), un articol pe marginea acestui subiect, în speranţa că voi trezi la rândul meu interesul pentru ceea ce transmite şi este acest actor care s-a “transformat” atât de frumos în ultimul an. În articolul de mai jos, cea mai mare parte este preluată de dl.Codrescu, la rândul său, de pe blogul jurnalistului Claudiu Târziu (am preferat să preiau de la Răzvan Codrescu pentru a include şi frumoasele sale cuvinte de început).
PRIMĂVARA LUI DAN PURIC
Un mic cadou pascal, alături de urările mele ca Învierea Domnului să vă păstreze tuturor speranţa în Învierea noastră a tuturor :
Icoana Învierii - frescă de pe tâmpla bisericii noi de la Slobozia - Câmpina (parohia mea).
Pictor: prof. Grigore Popescu-Muscel (2007)
Miercuri 16 ianuarie 2008, cotidianul ieşean Lumina, care devine treptat ziarul oficial al Bisericii Ortodoxe Române, a publicat două pagini despre parohia Slobozia-Câmpina, locul unde m-am format şi eu sufleteşte în ultimii 18 ani. Articolul e bazat pe unul mai vechi de acum câteva luni, şi vorbeşte despre comunitatea care s-a format în aceşti ani la noi la biserică, sub harul puternic al părintelui Petru Moga, un preot-model care a ştiut să strângă în jurul său oameni de valoare.
Fotografia e a mea şi reprezintă biserica noastră, sfinţită la Crăciunul anului 2000. Articolul îl puteţi citi aici.
