Amar
Niciodata nu mi-a placut gustul amar: fie el gref, martipan, schweppes sau cafeaua sau ciocolata neagra. Cred ca de fapt a fost o prejudecata, o impresie gresita despre gusturile mele proprii. Analizand alimentele cu gus amar, observ ca am o predilectie pentru ele. Desi am tendinta de a le respinge, sunt un deliciu profund si auto-cultivat pentru mine, dintr-un subconstient masochist, care vine dintr-o nuanta a personalitatii mele profund intelectuala si analitica, ingropata sub latura aparenta a simtirii. Amarul, un deliciu masochist al durerii, in consecinta al placerii. De obicei imi place sa asociez alimentele amare cu ceva dulce, asta daca nu au in componenta ele insele asa ceva. Nu sunt pur masochista, sunt o masochista hedonista. Daca vreti sa intelegeti acest termen, intrebati-ma, este un zbucium complet inutil si ineficient, in oricare directie. Este ceva complex si imprevizibil, deoarece gusturile se alterneaza in mod aleatoriu, in functie de zona in care iau primul contact cu limba, zonele diverselor papile gustative, contact premeditat sau intamplator cu senzatii proprii sau vecine. Limba este un organ interesant, o harta bine definita a receptorilor de gust. Sut milimetri patrati care simt dulcele, altii amarul, altii acrul, si asa mai departe, alte parti ale limbii sunt imune la orice, insa rezoneaza de la receptorii din vecinatate. Sunt papilele moarte, invizibile sau insensibile, cu rolul lor..Ai impresia ca ai o experienta senzoriala care iti apartine, un gus amar de ciocolata tare, cu o nuanta de martipan dulce-amara, tipand ROZ, cand de fapt pur si simplu ai atins din intamplare receptorii de pe harta nestiuta. Daca fiecare ar cauta,gasi si invata harta, senzatiile ar fi studiate si apelate la comanda. Legile actioneaza in orice domeniu, nu esti evoluat daca reinventezi roata sau daca pui dubii existentiale rotii atat de clare din fata ta ! Legile par ca actioneaza chiar in domeniul sentimentelor, desi legea adevarata a inimii este doar una. Dupa voia ei si fara nicio harta. Cum apare poate sa dispara, asta daca nu o facem chiar intentionat rasucind si terfelind inima in cautarea hartii nestiute. Care poate fi acolo, cu har si gratie, dar cum o poti vedea daca te agiti gandind si cautand…. ? Oamenii pun in dubiu roti existente si vad prezente harti de iubire. Nu stiu nimic. Traiesc in valuri de ciocolata amara. Care manjesc hartile mintii si ale inimii. Nu vad nimic. Ma infrupt. Nu am inteles daca vreau capsuni in amar. Nu sunt suficient de dulci. Iar zaharul stiu ca e nociv. Poate ar trebui sa ies din valurile voluptoase si sa merg la cules capsuni. Proaspete. Sau struguri.Strugurii transcend toate timpurile si formele de expresie in forme si bucate variate, deserturi sau feluri principale…bauturi datatoare de viata si senzatii. Insa pot fi si stafide in ciocolata amara J, in doza minima.
consider ca in viata trebuie incercat orice.nu stii cum este pana nu incerci.ai putea fi surprinsa cat de mult ii va placea limbii tale experienta…
Iulie 30, 2009 | #