Al Phagora

Exteriorul cuvintelor e iluzie.

Cine caută o carte determinată va găsi doar imaginea unor coperţi. Va pretinde, poate, că e un obiect consistent şi îşi va limita mişcările în univers pentru a-l face mai plauzibil.

Cuvintele se citesc dinăuntru. Cărţile vin în continuarea propriei noastre vorbiri. Cei care nu reuşesc să spună sunt cei care încearcă să-şi spună din afară cuvintele.

De netrecut e stratul de vid dintre coajă şi miez.

Poate că miezul nu are coajă şi exterior, pentru că razele lui merg la infinit. Dar asupra lui pluteşte iluzia formei. Deşertul nu e un loc al absenţei, ci al iluziei.