Turda
În sîrbă tvrđava înseamnă “fortăreaţă”. M-a surprins terminaţia în -dava .
Etimologia slavă:
” Proto-Slavic form: tvü?rdú
Grammatical information: adj. o
Accent paradigm: c
Proto-Slavic meaning: `hard, firm, solid’
Old Church Slavic: tvrüdú `firm, solid’ [adj o]
Russian: tve¨rdyj `hard, solid’ [adj o]; tve¨rd `hard, solid’ [adj o], tverda´ [Nomsf], tve¨rdo [Nomsf]
Czech: tvrdy´ `hard, solid’ [adj o]
Slovak: tvrdy´ `hard, solid’ [adj o]
Polish: twardy `hard, solid’ [adj o]
Serbo-Croatian: tvr?d `hard, firm’ [adj o], tvr´da [Nomsf]; C¹ak. tvr?d (Vrgada) `hard, firm’ [adj o], tvrda? [Nomsf], tvr?do [Nomsn]; C¹ak. tr?d (Orbanic´i) `hard, firm’ [adj o], tr~da [Nomsf], tr¯da? [Nomsf], tr?do [Nomsn]
Slovene: tr?d `hard’ [adj o], tr´da [Nomsf]; tvr?d `hard’ [adj o], tvr´da [Nomsf]
Bulgarian: tva¢rd `firm, solid, hard’ [adj o]
Lithuanian: tvi°rtas `strong, firm, solid’ [adj o] 3
Latvian: tvir^ts `strong, firm, solid’ [adj o]
Indo-European reconstruction: turH-dho-” ( sursa: www.ieed.nl )
” Proto-Slavic form: tvürdü
Grammatical information: f. i
Proto-Slavic meaning: `citadel, firmament’
Old Church Slavic: tvrüdü `base, citadel, firmament’ [f i]
Russian: tverd’ `firmament (nebesnaja t.), earth (zemnaja t.)’ [f i]
Old Russian: tvürdü `firmament, darkness’ [f i]
Bulgarian: tva¢rd (arch.) `citadel, earth, sky, firmament’ [f i]
Indo-European reconstruction: turH-dh-i- ” ( sursa: www.ieed.nl )
“Turda” are -cred- legătură cu cele de mai sus. De remarcat că sensul de bază este “tare, solid”.
La fel Turdaş - locaţie apropiată de Tărtăria, de la care şi-a luat numele şi civilizaţia Vinča-Turdaş.
Numele Turda este “bănuit” de origine dacă.
” Există deasemenea posibilitatea ca varianta dacică °dava, care ar fi evoluat, respectând aceeaşi lege fonetică, la –daa>-da, să se fi păstrat în nume de felul lui Turda, Arcuda etc.” ( S. Olteanu, http://soltdm.com/geo/arts/categs/categs.htm ).
Dar să nu uităm nici de… latinul “turdus” - sturz. “Turdus merula” este denumirea ştiinţifică a mierlei.
Am mai vorbit de cuvîntul “tartru” - care, deşi e “modern” , se pare că are origini foarte vechi, pre-IE.
Sensul numelui “Tărtăria” poate fi de “întăritură”. Poate “fortăreaţă pe malul rîului”(Mureş) - “Tărtă-ria”.
Nu exclud posibilitatea de a însemna “rotund”, “împrejmuit” - înrudit deci cu “toartă”.
La urma urmei şi fortăreaţa e o împrejmuire.
***
Din http://cumpana.wordpress.com/2008/01/02/vechimea-sufixului-as-in-limba-romana/
“Sextil Puşcariu: “… În Turda se pare că păstrăm o compoziţie dacică cu elementul - dava “cetate” (în care v intervocalic a dispărut ca în elementele latine). Întâiul element de compoziţie ar fi Tur-, care e numele unui sat din spropiere şi a pârâului care curge prin acest loc” (LR, p.168).
De altfel, Tur mai apare ca hidronim şi în judeţul Satu Mare, şi ca toponim în acelaşi judeţ.
Turda, ca nume de loc, mai apare, pe lângă cel din jud. Cluj şi în jud. Tulcea, după cum Turdaş este prezent atât în jud. Alba, cât şi în jud. Hunedoara, iar un alt derivat, Turdeni, apare în jud. Harghita.
N. Drăganu mai reproduce şi următoarele toponime: Turda, în jud. Vâlcea, Măgura-Turtzii, în Năsăud etc. Un numa de loc Turda este atestat documentar pe lângă lacul Balaton, între anii 1227, 1234-1270, iar “… la Simon de Kéza sunt menţionaţi: “Nicolaus Turda” şi “praedium Turda”, între anii 1255-1265 (RTO, p.479).
Facem precizarea că Simon de Kéza şi-a scris lucrarea în anul 1282, după concluzia lui Vasile Pârvan din “Românii în cronica notarului anonim al regelui Bela, cercetare comparativă cu celelalte cronici ungureşti şi cronica lui Nestor” (CRISIA, p. 279).
Menţionăm că şi în Ungaria apar localităţi cu nume similare, cum sunt: Tirdas (la sud-vest de Budapesta, dincolo de Dunăre); Bihartorda (la sud-vest de Debreţin).”
***
Posibile semnificaţii a lui “tur”- nume întîlnit la “Cheile Turului” sau ale Turenilor din apropierea oraşului Turda:
1. În albaneză:
turrë “heap, pile, roll”
Etimologia engl. “tower”, din http://www.etymonline.com/index.php?term=tower
“O.E. torr, from L. turris “high structure” (cf. O.Fr. tor, 11c.; Sp., It. torre “tower”), possibly from a pre-I.E. Mediterranean language. Also borrowed separately 13c. as tour, from O.Fr. tur. ”
2. “Proto-Slavic form: tu?rú
Grammatical information: m. o
Accent paradigm: c
Proto-Slavic meaning: `aurochs’
Old Church Slavic: turomú (Supr.) `bull’ [Inssm o]
Russian: tur `aurochs’ [m o], tu´ra [Gens]
Ukrainian: tur `aurochs’ [m o], tu´ra [Gens]
Czech: tur `aurochs’ [m o]
Slovak: tur `aurochs’ [m o]
Polish: tur `aurochs’ [m o]
Serbo-Croatian: tu?r `aurochs’ [m o], tu?ra [Gens]
Slovene: tu?r `aurochs’ [m o]
Bulgarian: tur `aurochs’ [m o]
Lithuanian: tau~ras `aurochs’ [m o]
Latvian: ta°urs `aurochs’ [m o]
Indo-European reconstruction: th2euro- (tauro-)
Certainty: -
Other cognates: Gk. tau~roj `bull’ [m]; Lat. taurus `bull’ [m]” (www.ieed.nl)
Corespondentul albanez:
“Albanian form: ter {2} [m] (tg)
Meaning: bull
Proto-Albanian: taur-
Other Alb. forms: tarok [m] (g) {3} `bullock, neat, ox’
Page in Demiraj AE: 384
IE reconstruction: tĢuro-? {1}
Meaning of the IE root: bull
Page in Pokorny: 1083
Greek: tau~roj `bull’
Latin: taurus `bull’
Notes: {1} Non-IE word. {2} With -a- > -e- from pl. ter- < Alb. *tar–¢. {3} Enlargement with -o´k. ” (www.ieed.nl)
3.
Radicalul IE
ter
-2 “To cross over, pass through, overcome.
Derivatives include thrill, nostril, and trench. ”
“Sanskrit tirati, tarati, he crosses over.” ( http://www.bartleby.com/61/roots/IE528.html )
În română, “a trece”.
În vecinătatea oraşului Turda şi respectiv satului învecinat Tureni există două chei remarcabile - Cheile Turzii şi Cheile Turenilor.
Toponimul “Tirdas” din Ungaria poate avea legătură cu sanscritul tirati.
4. Poate că “Tur” şi “Turda” sunt legate de “Tyras” , vechiul nume al Nistrului.
Din http://en.wikipedia.org/wiki/Dniester#Names
“The older name, Tyras, is from Scythian Iranic *tûra, meaning “rapid”. ”
În chei există, într-adevăr, abrupturi de stînci şi vîltori ale apelor.
***
O problemă în ceea ce priveşte vechimea toponimului Turda ar fi faptul că oraşul s-a numit în epoca dacică “Potaissa”.
În tracă
*thurd- ” ‘to crash, to collapse’ [Old-HighGerman sturzen, German stürzen ‘to overthrow, to fall’] ”
( I. Duridanov, http://members.tripod.com/~Groznijat/thrac/thrac_5.html )
Această etimologie ar putea explica de ce “Potaissa” a devenit “Turda” - a fost o vreme cînd oraşul a fost în ruine, prăbuşit, părăsit.
Din acelaşi dicţionar:
*taru- ” ‘spear’ [Greek dóry ‘tree’ and ‘spear’, Hett. ta-ru- ‘tree, trees’, Old-Ind. dáru- ‘tree’] ”
*stur(ia) ‘country, countryside’ [Old-Bulg strana (Proto-Slavic *starna) ‘country’, Bulg. pro-stor ‘expanse, space’].
Aceasta ar putea fi în legătură cu “Cîmpia Turzii”, o importantă zonă agricolă.
1 Martie 2009 la 2:49 pm
IE *treud
“To squeeze. 1. Suffixed o-grade form *troud-o-. threat, from Old English thrat, oppression, use of force, from Germanic *thrautam. 2. Variant form *trd-. thrust, from Old Norse thrsta, to squeeze, compress, from Germanic *thrstjan. 3. abstruse, extrude, intrude, obtrude, protrude, from Latin trdere, to thrust, push. (Pokorny tr-eu-d- 1095.)” (http://www.bartleby.com/61/roots/IE540.html )
***
“tur” apare în română indicînd mai degrabă o sonoritate:
-”a turui”,”tura-vura” (”vur” e o interjecţie regională sinonimă cu “vai”)
poate chiar şi “turturea”.
3 Martie 2009 la 10:47 pm
Tur, Turda ar putea fi direct legate de sensul de deschizătură, poartă, cheie - coradicale cu englezul “door”
Din http://starling.rinet.ru
“Proto-IE: *dhwor- (/*dwor-)
Meaning: door, gate, court
Hittite: ? an-dur-za (adv.) ‘darin’
Tokharian: B twere ‘door’ (Adams 323)
Old Indian: dvār f., acc. duráḥ, dúraḥ, du. dvārā(u); dvā́ra- n. `door’
Avestan: acc. dvarǝm, loc. dvarǝ ‘Tor; Hof’
Other Iranian: OPers duvarayā ‘am Hofe ? am Tore ?’
Armenian: pl. durkh, acc. a-durs `Tür’, i durs `hinaus, draussen’; durrn, gen. dran `Tür, Tor, Hof; drand `Türpfosten, Türschwelle’
Old Greek: thǘrǟ f. `Tür, Torflügel’, pl. `Tür(e), Tor’, thǘretron Türchen, pl. thǘretra `Türfutter, Tür’, thürṓn, -ō^nos m. `Vorhalle, Vorraum’
Slavic: *dvьrь, pl. *dvьrī
Baltic: *dwar-[a-]s m., *dur-i-s f., *dur̃-w-i- c.
Germanic: *dur-i- f., *dur-u- c., *dur-a- n.
Latin: foris, -is f., pl. forēs, -ium f. `Tür’; forās `hinaus’, forīs `draussen, ausserhalb’, forum, -ī n. `Vorhof des Grabes (umzäunter Grabbezirk); Marktplatz, Marktflecken, Gerichtstag’
Other Italic: Umbr. furo, furu `forum’
Celtic: Gaul doro `ostium’, duros, duron m., n. `ostium’; OIr dorus n., in-dorus `vor Tür’, dor m. `ostium’; Cymr dor f. `Tür’, drws `Tür’
Albanian: derε f. Tür
Russ. meaning: дверь, ворота; двор”
22 Martie 2009 la 10:12 pm
Originea slavului tvü?rdú , cf. http://starling.rinet.ru
“Proto-IE: *twArd-
Meaning: hard stone, quartz; hard as quartz
Old Greek: sárdio-n n. N. eines Edelsteins, `Sarder, Karneol’
Slavic: *tvьrdъ(jь)”
De aici - “Sardinia” ( ? )
26 Martie 2009 la 11:09 pm
“Proto-IE: *tūr-, *twār- ˜ -ō-
Meaning: cheese
Old Indian: MInd (zpabhr.) tūra- `Käse’
Avestan: tūiri- m. `käsig gewordene Milch, Molke’
Old Greek: tǖró-s m. `Käse’
Slavic: *tvārog”
- cf. http://starling.rinet.ru
***
Mai există localităţile Turia, în Olt şi Covasna
***
Să sperăm că “Turda” nu are legătură cu “turd” din albaneză - care se totuşi leagă de ideea de rest, ruină etc
***
Mai menţionez, din acelaşi dicţionar:
“Proto-IE: *twerǝ-
Meaning: to keep, to hold, to fence
Old Greek: soró-s f. `Graburne, Sarg’, sei̯rǟ́ (dor. sērá Gramm.) `Seil, Strick, Schlinge, Lasso’, {serís `belt’ (Hsch.) - not found!}
Slavic: *tvorī́tī
Baltic: *twer̂- (2) vb. tr., *twar-a- c., -ā̂ f., *twēr-iā̃ f., *twar-tl-a- m., *twar-s-l-a- c., *twār-ā̂ f., *twir̂-t-a- adj., *tur-ē̂- vb.”
28 Aprilie 2009 la 7:51 pm
IE *treud
“To squeeze nu duce si la “a turti”, “turta”? in ce priveste rad PIE dhwor ma gandesc in romana la pri-dvor (pre usa, in fata usii)?
28 Aprilie 2009 la 7:54 pm
*twerǝ- PIE, to hold to keep, to fence n-o fi dus in romana la “zavor”. poti ajunge usor la el tzvor, zvor, zavor. da cred ca prin slava. tre sa ma interesez. iar ‘zvoboda’ sau asa ceva inseamna in rusa ‘libertate’ adica fara ‘zvor’. ajuta-ma un pic
28 Aprilie 2009 la 10:23 pm
Din www.ieed.nl -
Proto-slavul *zaverti “a închide”, provenit din IE *g´hoH??-uerH-
Probabil înrudit cu *twera- ( mă gândesc ), dar la un nivel pre-PIE.
*twera- a dat proto-slavul *tvorī́tī “a face”
Dar în aceste probleme rămân mereu semne de întrebare ( pt mine cel puţin)