Istoriile lui Roderick

Numele sub care este cunoscută sabia dacică este latin. Dar cum se numea de fapt “falx”-ul dacic ?

Dacă numele dacic al acestei arme este coradical cu numele latin, iată alte variante ale sale, cf. http://starling.rinet.ru ( pe baza dicţionarului lui Pokorny):

“Proto-IE: *dhalk-, -g- / -e-

Meaning: a stinging/cutting tool

Baltic: *dal̃g-iā̃ f., -ia- c., *dilg-u- adj., *dil^g-iā̃ f., *dil^g- vb. intr.

Germanic: *dalk-a- m., *dulk=

Latin: falx, -cis, pl. gen. -cium f. `Sichel; Sense; Winzer- und Gartenmesser; Schnitzmesser; Reisshaken’

Celtic: OIr delg `Dorn, Tuchnadel’; Ir dluigim ’spalte’

Russ. meaning: колюще-режущее орудие”

“Root: dhelg-

English meaning: to stick; needle

German meaning: `stechen, Nadel’

Material: Air. delg n. (es-St.) `Dorn, Tuchnadel’, corn. delc (d. i. delch) `monile’, mcymr. dala, dal `Biß, Stich’;

anord. dalkr `Nadel, um den Mantel über der rechten Achsel zu befestigen; spina dorsalis piscium; Dolch, Messer’, ags. dalc m. `Spange’ (nhd. Dolch, älter Tolch, ndd. dolk, nach Mikkola BB. 25, 74 die Quelle von čech. poln. tulich, sloven. tolih, ist zwar zunächst aus lat. dolō Stockdegen’ entlehnt, aber vielleicht nach einem germ. Worte wie ags. dalc umgebildet);

lit. dilgùs `stechend, brennend’, dìlgė, dilgėlė̃ f. `Nessel’, dìlgstu, dìlgti `von Nesseln verbrannt werden’; dal̃gis `Sense’ hierher, nicht zu S. 196!

Hierher vielleicht lat. falx `Sichel, Sense, Gartenmesser’, nach Niedermann Essais 17 ff. rückläufige Ableitung aus falcula, das er aus einem ligur. (?) *ðalkla (*dhal-tla) ableitet, ebenso wie sizil. Ζάγκλη, Δανκλε̄ `Messina’ (: δρέπανον). Man kann aber ebensogut von *dhalg-tlā ausgehen; wenn in jenem ital. Dialekt idg. l̥ zu al geworden wäre, ließe sich auch der a-Vokal erklären. Spätlat. daculum `Sichel’ könnte die ligur. Entsprechung dazu sein. Dagegen Terracini Arch. Glott. Ital. 20, 5 f., 30 f.”

Din această rădăcină a derivat în latină “daculum”. După C. Daicoviciu, sabia dacică - în varianta scurtă - s-ar fi numit *daca.

E posibil însă ca numele ei real să fi fost mai apropiat de *dalga sau *dalka, mai asemănător cu forma din limbile baltice, celtice ori germanice.

***

Există în România patronime şi toponime care ar putea avea legătură cu PIE *dhalk- : Dalca, Dolca, Dolga, Dolha,  localitatea Dolhasca.

Sunt posibile însă şi alte etimologii pentru acestea.

De exemplu:

1. Din www.ieed.nl:

“Proto-Slavic form: dü°lgú

Grammatical information: adj. o

Accent paradigm: a

Proto-Slavic meaning: `long’

Page in Truba‰ev: V 208-209

Old Church Slavic: dlügú `long’ [adj o]

Russian: do´lgij `long’ [adj o]

Czech: dlouhy´ `long’ [adj o]

Slovak: dlhy´ `long’ [adj o]

Polish: dšugi `long’ [adj o]

Serbo-Croatian: du?g `long’ [adj o]; C¹ak. du?g (Vrgada) `long’ [adj o]

Slovene: do?lg `long’ [adj o], do´šga [Nomsf]

Bulgarian: da¢´la¢g `long’ [adj o]

Proto-Balto-Slavic reconstruction: di´l€gos

Lithuanian: i°lgas `long’ [adj o]

Latvian: il~gs `long (of time)’ [adj o]

Indo-European reconstruction: dlh1gh-o´-

IE meaning: long

Page in Pokorny: 197

Other cognates: Skt. d–rgha´- `long’; Gk. dolicÒj `long’ ”

Rădăcina eurasiatică a acestuia, cf. http://starling.rinet.ru :

“Eurasiatic: *tel(ḥ)V

Meaning: long

Indo-European: *del- (*dolǝgh- / *delegh- / *dlongh-)

Altaic: *t`ēlu 

References: МССНЯ 339; ND 2269 *täl̄ʡE(-ga) ‘to be long’ (IE + incorr. Alt. + Arab.); 2366 *ṭä[w]ĺV ˜ *ṭä[ʔU]ĺV ‘to extend, stretch, become long’ (Alt. with incorr. Turk. + SH).“

Rădăcina eurasiatică a lui dhalk-, cf.  http://starling.rinet.ru

“Eurasiatic: *telV
Meaning: split, hack
Indo-European: *del-
Altaic: *telV
Kartvelian: *tal- / *tl-
Dravidian: *[d]al-
References: МССНЯ 360; ND 2261 *täl̄V ‘to cut (split, trim, cleave)’ (+ Sem.); *t[a]lhV ‘to hit, damage’ (probably same root; + Arab.).”

La un nivel mai vechi aceste două rădăcini eurasiatice sunt probabil înrudite.

Înrudirea de sens e discutabilă: poate fi asemănarea dintre “a despica” şi “a lungi”, poate faptul că o unealtă care taie şi înţeapă e lungă, suplă ( şi are forma unui colţ sau a unei gheare ).

2.  Numele Dolca era întîlnit la cîinii ciobăneşti ( femele ). Poate cu sensul de “suplu”, poate cu sensul de “colţos” ( cf. “dhalk” ), dar mai probabil coradical cu “dulău”, care (după S. Paliga ) e cuvînt de origine tracă.

Din dex-online.ro, după dicţionarul etimologic al lui Ciorănescu:

“dulắu (-ắi), s.m. – 1. (Înv.) Cîine de vînătoare, copoi. – 2. Cîine de pază (Canis pecuarius). Probabil pol. dołow, din sl. loviti „a vîna“ (Cihac, II, 104). După Şeineanu, Rom., XXX, 549, din mag. dullő, soluţie care pare dificilă sub aspect fonetic. – Der. dolcă, s.f. (căţea de pază), pe care Hasdeu, Col. lui Traian, 1874, 173, îl considera de origine dacică.  ”

Posibil şi numele “dulău” are de-a face cu “dhalk” - ideea de “colţi” (?).

Mai probabilă e însă legătura dintre “dolca”-”dulău” şi o veche rădăcină eurasiatică.

Din dicţionarele de la starling.ringnet.ru :

Rădăcina eurasiatică:

“Eurasiatic: *ṭulV
Meaning: jackal
Indo-European: *tlākw-
Altaic: *t`ule(kV)
Kartvelian: *ṭura
Dravidian: *tōnḍl- (? *tōḷ-)”

“Proto-Altaic: *t`ule(kV)
Meaning: fox; wolf
Russian meaning: лиса; волк
Turkic: *tülki / tilkü
Tungus-Manchu: *tulge
Japanese: *tuárá
Comments: See АПиПЯЯ 70, Лексика 161. Jpn. high tone does not correspond to PTM length (the latter, however, is reconstructed only on the basis of the Sol. form and thus not reliable).”

“Proto-Dravidian : *tōnḍl-
Meaning : wolf, jackal
Proto-South Dravidian: *tōnḍl-
Proto-Telugu : *tōnḍel-
Brahui : tōl-a
Notes : Reconstruction approximate, and it is unclear if the Brahui form really can be compared here. [I would say it’s basically *tōl- and a suffixed or compound *tōl-ṭan- - S.A.S].”

Din acest “tōl-a” se presupune că derivă numele dholului ( Cuon alpinus ) - vezi http://www.holgerhomann.us/Dhole.htm :

“Proto-IE: *tlāk(w)- (BS)
Meaning: bear
Slavic: *vьlko-dlākъ
Baltic: *tlā^k-ia-s (2) m., *tlā^k-en-ā^, -iā̃ (2) f.
Russ. meaning: зверек (медведь)”

“Proto-Baltic: *tlā^k-ia-s (2) m., *tlā^k-en-ā^, -iā̃ (2) f.
Meaning: bear
Lithuanian: lōkī̃-s `Bär’, lōkenà `Bärenhaut, Bärenfell’
Lettish: la^cis `Bär’, la^cene, la^ciene `Bärin’
Old Prussian: clokis `Bär’ V. 655, caltestis-klok(is) `Zeidelbär’ V. 656″

De remarcat faptul că sensul din limba română ( cîine ) e mai apropiat de cel din limbile dravidiene şi altaice decît de acela din limbile IE ( urs ). ( Se poate însă ca dulăii mari să fi fost comparaţi cu urşii; “Ursu” e un nume dat frecvent cîinilor puternici, de pază )

Probabil  rădăcinile eurasiatice *ṭulV (”şacal”)  şi *telV (”a despărţi, a sfîrteca”) sunt înrudite, dar la un nivel foarte vechi.

***

Sabia dacică ” falx” ar mai fi putut purta şi alte denumiri, derivate din alte rădăcini PIE.

1. Din  http://starling.rinet.ru

“Proto-IE: *sarp- / -e-

Meaning: sickle, to cut (with a sickle)

Old Greek: hárpǟ f. `Sichel’

Slavic: *sьrpъ

Baltic: *sir̃p-a-, -ia- c., -ā^, -iā̃ f.

Latin: sarpiō/sarpō, sarpsī, sarptum, sarpere `beschneiteln die Weinstöcke’

Celtic: MIr serr `Sichel’; Cymr ser `ds.’

Russ. meaning: серп; жать серпом

References: WP II 500 f ”

Din acest radical a derivat numele sabiei greceşti “harpa” ( vezi
http://en.wikipedia.org/wiki/Harpe:

“Most notably it was the sword used by Perseus to decapitate the Medusa, and by Cronus to castrate his father Uranus. In Greek and Roman art it is variously depicted, but it seems that originally it was a khopesh-like sickle-sword.“)

Numele acestei arme e posibil să fi supravieţuit oarecum în română: “şerpar”- brîul de piele unde se ţine cuţitul sau pistoalele.

Probabil că şerparul era în vechime anexa unei arme -*sarpa ( ? ).

Cf.dex-online

“ŞERPÁR¹ ~e n. rar Cingătoare lată din piele (ornamentată) prevăzută cu buzunare, purtată de tărani; chimir. /şarpe + suf. ~ar” - ( etimologie neconvingătoare, în opinia mea ).

2. Din http://starling.rinet.ru

“Proto-IE: *(s)karp-, -b- / -e-

Meaning: to cut

Old Indian: kr̥pāṇa- m. `sword’, kr̥pāṇī f. `scissors, dagger, knife’

Old Greek: krṓpio-n ’scythe, bill-hook’ Pherecyd., krṓbion Hsch. (cod. krob-)

Slavic: *ščьrbъ(jь), *ščьrbā, *ščьrbь

Baltic: *kir̃p- (*ker̃p-a-) vb. tr., *kar̃p-ī^- vb., *kir^p-ā^ f. (1); *sker̃p-ē^- vb., *skar̃p-ī^- vb.; *skir̃b- vb. intr., *skir̃b- (-ja-) vb. tr., *skir^b-ā^ f. (1), *skerb-a- adj.

Germanic: *skir[f]-a- vb., *skar[f]-ō- vb., *skar[f]-ia- vb.; *xar[f]-a- m., *xar[f]-ō f., *xar[f]-ia- n.; *skirp-a- vb., *skarp-a- adj., *skurp-ia- vb.

Latin: carpō, -ere, carpsī, -ptum `rupfen, zerteilen; eine Strecke zurücklegen, etwas nzch und nach geniessen, allmählich schwächen, einen durchhecheln’

Celtic: *kerb- > MIr cerb `scharf, schneidend’ ”

E posibil ca numele tribului carpilor să fi derivat din această rădăcină - şi nu de la radicalul însemnînd “piatră” - “Carpaţi”. Dacă admitem că numele dacilor e posibil derivat din numele unei arme specifice, acelaşi lucru poate fi valabil şi pentru carpi.

În română se păstrează verbul “a cîrpi” -însemnînd a lovi, a pălmui.

În dicţionarul lui Ciorănescu apare ( cum altfel ?) o etimologie latină:

” cîrpí (-pésc, -ít), vb. – A pălmui, a bate, a lovi. Lat. *colapῑre, din gr. ϰολαπίζω. Familia lui colaphus, bine reprezentată în limbile romanice, a dispărut din rom. (cf. REW 2034); această pierdere „importantă“ după Puşcariu, Lr., 259, ajunge totală, dată fiind confuzia acestui unic rezultat rom., cu a cîrpi „a petici“; cf. calabr. curpire „a bate, a lovi“, it. colpire. DAR explică acest cuvînt rom. prin asemănarea cu acţiunea de a astupa găurile dintr-un perete prin mortarul care se lipeşte, cînd este aruncat cu putere. Asemănarea cu ţig. kuripen „a lupta“ ‹ sp. curar „a lipi“ (Claveria 241) pare întîmplătoare.” (http://dex-online.ro/cauta.php?lexemId=8870)

3. PIE   *k’esa- din care avem în română “coasă”

4. PIE
*drep- , din care provine albanezul “drapër” - seceră

5. PIE
(s)kope- / *(s)kap[e]- (-ph-) - din care provine numele săbiei greceşti kopis.

6. “Proto-IE: *rembh-

Meaning: to cut off

Slavic: *rǭbъ, *rǭbītī

Baltic: *ram̃b-u- adj., *ram̃b-a- c., *rem̃b- (-sta-/-ia-) vb. inch., *rim̃b-a- c., *rum̃b-a-/*rum^b-a- c., *ram̃(b)-t-a- c.

Germanic: *rimb-ōn- f., *ramb-a- adj., *ramf-t-i- c. References: Fraenkel 696  ”

Din acest radical cred că provine numele sabiei tracice, rhomphaia.

Din http://en.wikipedia.org/wiki/Rhomphaia:

” Used almost exclusively by the Thracians, examples have been found dating from 300-400 B.C. As a weapon, the rhomphaia was feared (like the Falx) because of the cutting power afforded to it by the polearm like design.”

“Rhomphaia was first ‘a spear’, later ‘a sword’ (Plutarch: Life of Aemilius Paulus 18; Eustathius, on Iliad verse VI 166; Hesychius; also Luke 2;35 and the Revelation of John of Patmos, several times.). In Latin, it has the forms:

• rumpia (Livy, Aulus Gellius, Ascon. ad Mil.)
• romphea (Isidore of Seville.),
• romphaea vel romfea (CGL 7, 212).

W. Tomaschek listed the Bulgarian. roféja, rufja ‘a thunderbolt’ and the Albanian rrufë as derivatives of that word.

Rhomphaia was also preserved in modern Greek as rhomphaia ‘a big broad sword’. The Thracian rhomphaia contains the IE stem *rump- in the Latin rumpo, -ere ‘to break, to tear’. ”

Cele două săbii - “rhomphaia” şi “falx” par a deriva din acelaşi tip iniţial, folosit de popoare înrudite (geto-dacii şi tracii). E probabil ca denumirile lor  să fi fost similare.

7.
PIE *sek-, *sēik- - de unde derivă “sica” - numele unei săbii dacice; era mai scurtă decît “falx”-ul, însă -posibil - doar o variantă a acestuia. Vezi
http://enciclopedia-dacica.ro/armata_daca/falx.htm

8. O posibilă denumire interesantă:

“Proto-IE: *kog-

Meaning: peg, hook, claw

Hittite: gaga- c. ‘Zahn’ (Tischler 460)

Slavic: *kogъtь

Germanic: *xak-an- m., *xēk-a- m., -an- m., *xōk-a- m. ” (http://starling.rinet.ru )

Modelul natural al săbiei dacice ar fi putut să fie gheara unui animal ( urs ?). Acţiunea armei şi cea a ghearei sunt similare.

“Falx dacica” era -cel mai probabil- arma nobilimii dace, denumirea de “kog”, “koga” putînd trimite chiar la “Kogaionon”. E posibilă şi o legătură între forma curbată a “falx”-ului şi cea a căciulii dacice.

Gheara şi ciocul păsării de pradă - simboluri ale puterii.

…Şi lista numelor posibile poate continua.

***

Arme similare “falx”-ului, în zone geografice aflate la mare distanţă de Dacia:

- Khopesh (Egipt) -vezi
http://en.wikipedia.org/wiki/Khopesh

Numele e foarte similar cu grecescul “kopis”

-Sappara  ( Asiria )

-Shotel ( Etiopia )

Principiul acestor arme e acelaşi. Nu ştiu dacă au o origine comună sau reprezintă “inovaţii” separate. La urma urmei nu există prea multe moduri de a face o sabie.

Articolul a fost publicat Joi, 12 Martie 2009 la 1:59 am în Traco-geto-dacii. Poţi urmări comentariile asupra acestei pagini prin feed-ul RSS 2.0. Poţi să laşi un comentariu sau să faci trackback de pe site-ul tău.