Teofil Tripo’s blog!

Un Crăciun cu sens!

Într-un colind citeam că Isus a fost pus într-o iesle întunecoasă! Citind aceste cuvinte, și alte formulări de felul acesta, parcă reacția ar fi să-L compătimim pe Isus, să ne fie milă de El pentru că s-a născut ca fiu de tâmplar, într-un grajd, într-un staul pentru animale, într-un loc unde nu era dorit.        

Aș vrea să vă reamintesc că Isus era pe cruce și spunea să nu-L plângă pe El: „Fiice ale Ierusalimului! Nu mă plângeți pe Mine; ci plângeți-vă pe voi înșivă și pe copiii voștri!” Luca 23:28 .       

 Crucea era un loc mult mai cumplit decât staulul, nu era un bebeluș, ci un om adult, care era în cel mai profund moment de agonie și spune: nu mă plânge-ți pe Mine. La cruce era bocet, plânset, tânguire, iar la staul bucurie: păstorii, îngerii care laudă pe Dumnezeu în cor!       

 La acest eveniment au fost oameni care auzit și văzut pe îngerii lui Dumnezeu poate pentru prima dată în viața lor, magii care aduc cele mai prețioase lucruri pe care le aveau: aur, smirnă și tămâie pentru că știau că Isus e împărat.       

Există o luptă oarbă de a-L prezenta pe Isus așa cum nu este El. Dacă avem o imagine greșită, diminuată a persoanei Sale, vom avea un interes scăzut pentru El, ceea ce este scopul celui rău, să reducă admirația, interesul, respectul și frica de Dumnezeu.       

Isus a venit ca să-L cunoaștem așa cum este El, în mod direct, fără intermediari.       

El a fost blând și extrem de bun. Copiii veneau la El, iar El îi lua în brațe și-i binecuvânta. Copiii nu vin la persoane răutăcioase și morocănoase, chiar dacă li se oferă ceva în schimb.       

La acest Crăciun Isus a venit și la copii, copiii cu probleme de sănătate, cu probleme în familie, la copiii cu părinți certați divorțați sau orfani. El a venit să le aline durerea din suflet și să le vindece rănile .       

Isus a venit la cei săraci, la cei flămânzi. Poate te îngrijorezi pentru hrana de mâine sau pentru ce vei pune pe masă pentru copiii tăi. El a venit, este aici, caută-L și stai de vorbă cu El. El va da poruncă să ți se aducă hrană. Nu dispera. El este dragoste și nu poate lăsa ca preaiubiții Lui să trecă prin încercări mai mari decât ar putea să le înfrunte.       

El se identifică cu frații Lui, cu cel flămând, cu cel care îi este sete, cu cel bătut, străin, dezbrăcat, bolnav sau cu cel în temniță. (Matei 25:35-36)       

El ne este singura nădejde chiar dacă simți că viața te-a frânt și ai fost nedreptățit de soartă. El a venit să ridice trestia ruptă și să reaprindă mucul care mai pâlpâie. De aceste sărbători nu ne dorim nimic mai mult decât pace în inimă, în familie, și în relația cu aproapele. În loc de cadouri poate trebuie doar să fim aproape de cineva și să arătăm cu adevărat că ne pasă și iubim necondiționat.       

El așa a făcut!       

Crăciun fericit și binecuvântat de Dumnezeu!